Companiile reprezentative ale grupului MG TEC – Metalicplas Impex SA Dej şi Pehart Tec SA Petreşti, lideri naţionali şi euroregionali în domeniile lor — sărbătoresc împlinirea a 20 de ani, respectiv 10 ani de activitate. Ioan Tecar, preşedintele MG TEC Grup, a pus bazele unei afaceri susţinută acum de un fond de investiţii cu capital de peste 1 miliard de euro, pornind de la 8 angajaţi care munceau într-o baracă metalică.
Criza financiară a afectat din 2008 şi sectoarele metalurgiei şi hârtiei, însă printr-o prioritizare eficientă a investiţiilor, în funcţie de cerinţele pieţei, MG TEC a cunoscut o creştere uriaşă, ajungând să cuprindă cea mai modernă fabrică de plase metalice din România precum şi cel mai mare jucător pe piaţa de hârtie igienico-sanitară din Europa de Sud-Est.
„Am luat la început multe utilaje second hand, pentru că nu aveam bani, însă asta nu ne-a afectat calitatea în piaţă. Noi am investit pe final, pe produsele care ies pe piaţă. Mulţi fac plase de metal, însă puţini la o asemenea calitate. Cifra de Afaceri în anul 2008, pe sectorul de metalurgie, era de 150 milioane de lei lunar, din 2008 am început să scădem, pe de o parte şi datorită pieţei, care scădea, dar şi datorită strategiei impuse, orientându-ne spre partea de hârtie, care nu era așa afectată de criză”, a precizat, astăzi, Ioan Tecar.
Metalicplas Impex este astăzi una dintre cele mai mari şi mai moderne unităţi producătoare de plase sudate, panouri de gard zincate, cuie, sârme trase şi împletituri din sârmă din România, cu o capacitate de procesare lunară de peste 7000 de tone de sârmă laminată. Acest lucru e posibil următoarelor linii de producţie aflate în funcţiune: 2 linii de fabricat plase sudate Schlatter, fiecare cu o capacitate de producţie de 3000 tone/an 1 linie de fabricaţie a panourilor de gard sudate zincate după sudură, capacitate 1000 tone/an 1 cuptor modern pentru obţinerea sârmei moale negre, capacitate 1000 tone/an maşini de fabricat cuie, plase împletite, sârmă zincată.
Chiar şi în condiţiile dificile ale pieţei, MG TEC a riscat în anul 2005 şi a achiziţionat activele SC Pehart SA Petreşti, aflată la acea vreme în faliment. Starea fabricii la acel moment este descrisă cel mai bine de Ioan Tecar într-un interviu acordat Ziarului Financiar: „a trebuit să trag curent de la iluminatul public când am ajuns în Petreşti pentru a vedea ce cumpăr, pentru că fabrica nu mai avea nici măcar curent.” Istoria acestei fabrici de hârtie începe în sec. al XlX-lea, când, în 1873, Simion Bărnuţiu scria în revista Transilvania despre „Fabrica de papir” de la Petreşti. Sub noua denumire, Pehart Tec SA, Ioan Tecar a derulat cea mai mare investiţie pe care a făcut-o vreodată la o singură firmă din cadrul grupului; e vorba de peste 40 de milioane de euro, în două etape.
În 2 ani de zile, Ioan Tecar a mai pierdut 2 milioane de euro pentru că la nivel de management piaţa era o necunoscută, iar tehnologiile vechi erau mari consumatoare de energie. Comparativ, dacă la început producea 500 tone de hârtie cu un consum de 7-8 miliarde de lei vechi, acum se produc 1700 tone de hârtie, cu o cheltuială de 8-9 miliarde.
„Am căutat să facem o fabrică nouă la Dej pentru că aici a fost un renumit producător de celuloză şi hârtie. Mă doare sufletul când mă uit la combinatul de celuloză şi hârtie, la ce a fost şi ce s-a făcut de fapt. Am încercat de mai multe ori să preiau combinatul, dar n-am reuşit. Cred că mulţi investitori aşteaptă să le facă treaba politicienii sau alte firme din afară, mai important e să facem noi, apoi să convingem pe alţii să ne sprijine din poziţiile pe care le au”, a spus, vineri, Ioan Tecar.
În toamna anului 2013, grupul achiziţionează şi la Dej o maşină de fabricare a hârtiei tissue cu o capacitate anuală de 25.000 tone, investiţie de peste 17 milioane de euro ce a beneficiat de programele europene de sprijin financiar, contribuţia proprie fiind de aproape 10 milioane de euro. Cu lecţia învăţată de la Petreşti, conducerea companiei a amplasat strategic noua hală, lângă nişte magistrale de gaz.
La sfârşitul acestui an urmează să fie pusă în funcţiune la Dej o nouă investiţie în domeniul hârtiei tissue, în valoare de 20 milioane euro din care 50% vor fi asiguraţi de la bugentul de stat în cadrul unui Acord de finanţare semnat cu Ministerul Finanţelor Publice.
„La Petreşti investiţia totală este de 40 milioane de euro, la fel se va întâmpla şi la Dej, la final. Am atras alături de noi un fond de investiţii şi credem că această dezvoltare va continua şi în anii următori, chiar dacă în mare parte ne-am bazat pe forţele noastre”, adaugă preşedintele MG-TEC.
Cum atragi un investitor cu un capital de 1 miliard de euro?
În primul rând trebuie să ajungi lider pe piaţa unde activezi şi să ai cel puţin expunere naţională, explică Cezar Scarlat, reprezentant al fondului de investiţii internaţional ABRIS Capital Partners în România.
PeHart produce hârtie igienico-sanitară în valoare de 7 milioane de euro pe lună, dintre care 60-70% merge spre export, în Sud-Estul Europei. Mare parte din producţie se vinde în stare brută, pe role uriaşe.
„Găsim un segment unde vedem creştere foarte mare, dar e foarte important să avem investitorul potrivit. Dacă Ioan Tecar nu rămânea în grup, poate nu investeam aici. Dorim să ne bazăm pe fondatorii grupurilor, la firme cu cel puţin expunere naţională. Ne-a plăcut sectorul de hârtie, consumul este la jumătate faţă de restul Europei, mai ales pe partea de tissue. Ne-a plăcut că dânsul a ridicat acest gigant fără sprijin financiar extern””, spune Cezar Scarlat.
Discuţiile dintre fondul de investiţii şi Ioan Tecar au început în ianuarie 2015, iar tranzacţia s-a încheiat după doar 5 luni.
Astfel PeHart devine principalul producător independent de hârtie tissue din Europa Centrală şi de Sud-Est cu o capacitate pe producţie anuală totală de 114.000 de tone de hârtie tissue şi 33.000 tone de produse finite (hârtie igienică, prosoape de bucătărie, batistuţe şi şervetele). Acest lucru se datorează şi liniilor de producţie de ultimă generaţie care oferă un avantaj competitiv major: produse de calitate superioară obţinute cu costuri optimizate.
Ce faci după ce stai pe un sac de bani? Reinvesteşti! „Fabrica de la Petreşti se putea vinde la un mastodont, la o multinaţională, dar acum avem şi banii necesari pentru investiţie şi dorim să achiziţionăm şi noi maşini”, afirmă Ioan Tecar.
MG-Tec va reinvesti 90% din banii încasaţi de la ABRIS în business. Va fi pusă baza unei noi linii de producţie, care costă peste 25 milioane de euro, există şi linii de conversie în curs de amenajare, la care se adaugă 110-150 de angajaţi noi.
În sectorul de hârtie, Ioan Tecar prefigurează la final de an o creştere de 10%-15% a Cifrei de Afaceri, reţinută din cauza investiţiilor, însă pentru anul viitor va creşte această sumă cu cel puţin 35%.
Prezent la eveniment, ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, a precizat că se bucură că Guvernul a reuşit să aducă banii aproape de investitori. ”Desigur că avem şi exemple de bani europeni sau guvernamentali risipiţi. Sperăm că şi noua echipă a Metalicplast-ului şi a Pufinei să răzbată încă 40 de ani de succes pentru că avem nevoie de firme puternice. Sper să avem un asemenea exemplu în fiecare oraş din România”.
Primarul Sebeşului, oraș care se bucură de investiția de la Petrești, a rememorat cum în urmă cu 10 ani, la o întâlnire cu Ioan Tecar, se gândea dacă să facă sau nu o investiţie la Petreşti. În cele din urmă s-a cumpărat fabrica, iar pe primii doi ani a fost pe pierdere, apoi chiar şi în perioada de criză fabrica a început să meargă tot mai bine. Primarul a mai precizat că Ioan Tecar „a fost printre primii investitori autohtoni care au investit acolo, pentru că la Sebeş vorbim de investitori din 2000 încoace. Imediat am simţit acest lucru şi la bugetul local”.
Prefectul de Alba, Gheorghe Feneşeru spune că la ora actuală în Petrești e o fabrică de elită și că ar fi bine să existe la Alba și „un pui al Metalicplast”.
Morar Costan, primarul municipiului Dej, este probabil cel mai încântat că există asemenea investitori în apropiere, mărturisind că anual la bugetul local înacasează de la compania omului de afaceri Ioan Tecar, câteva milioane de euro.
Deputatul Cornel Itu, fost coleg cu omul de afaceri Ioan Tecar la Combinatul de Celuloză din Dej, a spus că îl felicită pentru reușite pe fostul său coleg, că îi dorește mult succes în afaceri și că apreciază că a rămas și a creat locuri de muncă în Dej.
Senatorul Alin Tișe a atras atenția asupra faptului că Statul în ultimii ani a neglijat investitorii privați și că guvernarea PNL își propune să schimbe acest lucru: „Orice investiție care are loc pentru crearea de locuri noi de muncă este binevenită și de bun augur. Dejul are nevoie acută de locuri de muncă și mă bucur că acest investitor, fără a primi ajutor de la stat, a creat peste 1000 de locuri de muncă. Statul ar trebui să susțină mai mult investitorii privați, iar aceasta este și viziunea Guvernului PNL, care va face mai multe pentru investitorii privați decât a făcut guvernarea Ponta care, în fapt, în această direcție nu a făcut nimic bun în ultimii trei ani.”
Prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan apreciază foarte mult eforturile afaceristului Ioan Tecar, pe care îl admiră de două ori – o dată că e investitor român și a doua oară pentru că a creat peste 1000 de locuri de muncă.
