|

Impozitul forfetar şi bugetul pentru 2014

ponta

Premierul Victor Ponta a declarat că introducerea impozitului forfetar nu este prevăzută în acordul convenit cu Fondul Monetar Internaţional, ci este o iniţiativă a Guvernului aflată în prezent, în Parlament spre adoptare.

“Forfetarul nu e prevăzut în acordul cu FMI, este iniţiativă a Guvernului preluată, şi din punctul meu de vedere bine gestionată, de ministrul Grapini, care a discutat de şase luni cu IMM-urile şi a venit cu proiectul de lege. Dacă Parlamentul îl va adopta, va însemna că pentru anumite tipuri de servicii – hotel, restaurant, frizerie- nu mai îţi iau niciun fel de impozit pe profit, toate celelalte, ai o taxă pe care o plăteşti anual şi nu mai vin să te întreb nimic altceva, cât ai făcut profit. Deci, asta nu e în acordul cu FMI” a declarat acesta pentru Antena 3.

Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat, miercuri, de Guvern şi va fi transmis către Parlament. În acest sistem de impozitare intră opt coduri CAEN: hoteluri, restaurante, pensiuni, baruri, cafenele, service auto, vulcanizare şi spălătorii auto.

Conform proiectului conceput să intre în vigoare, începând cu anul 2014, barurile şi cafenelele amplasate central în Bucureşti sau în primele şapte mari oraşe, vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 de euro. Localurile din oraşele care nu sunt municipii vor achita între 310 şi 2.000 de euro. Totodată, proprietarii de hoteluri de 4 şi 5 stele din Capitală vor plăti un impozit forfetar în funcţie de locul de cazare, între 468 şi 891 de lei. Astfel, un hotel de trei stele din Cluj-Napoca va achita între 205 şi 244 de lei în timp ce o unitate de 1-2 stele din Buşteni, va achita circa 120 de lei. Taxa pentru pensiune este cu 20% mai mică faţă de taxa de hotel.

Proprietarii restaurantelor care au o suprafaţă de 150 metri pătraţi, din centrul Capitalei, vor plăti odată cu începutul anului 2014, un impozit de 17,136 de lei pe an, adică în jur de 3.900 de euro. În acelaşi sens pentru o shaormerie cu o suprafaţă care depăşeşte 50 metri pătraţi se va achita, cel puţin 12.474 de lei, adică 2.835 de euro.

Tot premierul Ponta a precizat că în luna octombrie, guvernul va opta între reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, respectiv neimpozitarea salariului minim, în funcţie de impactul pe care alegerea îl va avea în elaborarea bugetului pe anul viitor.

“Avem de decis – şi asta decidem în cursul lunii octombrie, după care propunem în noiembrie Parlamentului – unde mergem cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: mergem la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, e una dintre variante, iar a doua variantă este creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, adică să ducem mai sus salariul pe care nu-l impozităm cu absolut nimic, practic salariul minim să nu-l impozitm cu acel 16%. Sunt două variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar şi până la sfârşitul lunii octombrie decidem”.


În acest an, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei. Începând din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei.

La sfârşitul lunii septembrie, ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, declara că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale.

La rândul său, premierul Victor Ponta declara, în 16 septembrie, că dacă ar fi pus să aleagă o măsură fiscală pentru anul viitor, ar opta pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, faţă de majorarea salariilor sau reducerea TVA, deoarece nivelul acestor contribuţii este foarte înalt.

SURSA: REALITATEA.NET

Comments are closed

Recent Comentat