Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca a găzduit, ieri, sesiunea de comunicări şi lansări de carte cu tema „Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord – 70 de ani”, eveniment organizat de Academia Română, Filiala Cluj-Napoca şi Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române Cluj-Napoca.
La masa de prezidiu, la deschiderea lucrărilor, au stat academicienii Nicolae Edoriu şi Emil Burzo, însă în sală a fost prezent şi Dumitru Protase. Din public au mai făcut parte consulul Levente Bitay, preşedintele Comunităţii evreieşti din Satu Mare, Nicolae Decsei, preşedintele Federaţiei naţionale a românilor persecutaţi etnic, Barbu Bălan, preşedintele Senatului UBB, părintele profesor Ioan Chirilă, prorectorul Ioan Bolovan, preşedintele Asociaţiei Holocaustului din Ardealul de Nord, Ioan Corneanu, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, Daniel Stejerean şi Andrei Klein, născut în lagărul de la Moghilev, din Transnistria.
Comunicările realizate în special de tineri cercetători din Cluj-Napoca, Bucureşti, Oradea, Arad, Satu Mare, Şimleu Silvaniei, Sighetu Marmaţiei şi Bistriţa, comemorează deportările în masă ale populaţiei evreieşti în lagărele naziste de concentrare şi exterminare, cu referire atât la atrocităţile horthyste, cât şi la exemplele unor români care s-au sacrificat pentru a salva evrei.
„Comunicarea organizată de către Institutul “G. Bariţiu” al Academiei Române, alături de alte evenimente ştiinţifice şi nu numai, care s-au desfăşurat în municipiul Cluj-Napoca în ultimele săptămâni, vine să marcheze o tragedie care s-a consumat şi pe teritoriul României, în urmă cu 70 de ani – deportarea evreilor din această parte a României de către autorităţile fasciste în colaborare cu autorităţile maghiare horthyste din Nord-Vestul Transilvaniei. Această tragedie trebuie să fie un semnal de alarmă şi pentru contemporaneitate pentru că dincolo de dimensiunea tragică şi de suferinţa incorporată în ceea ce s-a întâmplat şi în urmă cu 70 de ani, noi, cei de astăzi, nu trebuie să învăţăm doar lecţia Holocaustului, dar în acelaşi timp trebuie să devenim responsabili nu doar oamenii de rând, societatea civilă, cât mai ales politicienii şi extremismul de orice natură ar fi el să-l stopăm, să-l combatem, pentru a împiedica în viitor repetarea unor asemenea grozăvii. Vedem nu mai departe de inima Europei – Bruxelles, care a fost însângerat în urmă cu puţină vreme de un asemenea act extremist, ori repet: azi, mai mult ca oricând, toată lumea responsabilă trebuie să se implice în combaterea extremismului, a violenţei, prin toate mijloacele democratice pe care le avem la îndemână noi, societatea civilă şi mai ales politicienii, care ne conduc destinele”, a declarat prorectorul Ioan Bolovan.
În cadrul conferinţei au fost inserate prezentări ale unor apariţii editoriale recente privind istoria evreilor: Valeriu Alexandru Moraru – Istoria comunităţilor sefarde din România de la începuturi şi pînă azi (Ed. Presa Universitară Clujeană, 2014), Diana Medan, Viorica Medan – Evreii de pe Someş (Ed. Hasefer, Bucureşti, 2013), Ioan J. Popescu – Cartea Sinagogilor. Sighetu Marmaţiei (Ed. Valea Verde, Sighetu Marmaţiei, 2014), Antonio Faur – Implicarea diplomatului român Dr. Mihai Marina în acţiunile de salvare a evreilor din Transilvania de Nord şi Ungaria (1944) – (Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2014), Marius P. Farkas – Memento. Memorialul evreilor din Huedin (Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2014).
Preşedintele Senatului UBB, Ioan Chirilă, consideră că „ceea ce s-a întâmplat în trecut trebuie asumat şi răscumpărat, trebuie ca evenimentul să fie înţeles îndeosebi de generaţia tânără, să se dezvolte un alt cadru de mentalitate care de la sine să elimine acest gen de acţiuni şi totodată un cadrul de solidaritate între generaţia tânără”.
Ultima parte a sesiunii ştiinţifice a fost dedicată „drepţilor între popoare”, românilor care şi-au jertfit siguranţa personală şi a familiilor, avutul, ori prestigiul pentru a salva evrei. Pentru aceştia, Parlamentul Israelului în colaborare cu Institutul Yad Vashem acordă medalii din bronz şi diplome, dar şi inscripţionarea numelui eroilor pe Zidul Drepţilor din Ţara Sfântă. Cercetătorul Antonio Faur a afirmat că printre salvatori se numără inclusiv un diplomat care a trăit la Cluj-Napoca şi un cetăţean din comuna Floreşti, care au ajutat evreii să treacă graniţa din Transilvania ocupată de Ungaria, în România.
Istoricii prezenţi la eveniment au afirmat că din păcate asemenea acte de ură se pot repeta şi în prezent, prin încurajarea organizaţiilor extremiste, cum sunt cele din Ungaria (Garda Maghiară, HVIM, Jobbik), cu lideri tineri precum Vona Gabor, care adună popularitate de la electorat pe fondul crizei economice, la fel cum au făcut naziştii.
