Astăzi, 7 mai, se împlinește un an de când USL a preluat guvernarea. Guvernul Ponta a pornit la drum în mai 2012, cu un avantaj imens și o încredere mare din partea populației, având în vedere câștigarea alegerilor locale cu un avans zdrobitor, iar apoi cele parlamentare.
Speranțele românilor au început să se stingă încetul cu încetul, deoarece după 12 luni de guvernare, guvernul USL nu se poate lăuda cu realizări la nivelul promisiunilor din urmă cu un an.
Majoritatea promisiunilor nu au fost îndeplinite, iar scandalurile s-au ținut lanț. Starea de confilct permanent a distras atenția românilor de la problemele cu adevărat importante ale economiei: scăderea puterii de cumpărare, creșterea inflației precum și deprecierea leului. Pe ultima sută de metri, coabitarea dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta a dus la o oarecare stabilitate în țară, îndulcind indicatorii economici și pe oficialii europeni.
Cu toate acestea, dacă ar fi să tragem linia după un an de guvernare, bilanțul USL se arată a fi unul trist și dezamăgitor. În urma analizei efectuate de econtext, din cele 175 de măsuri și efecte ale guvernului, majoritatea au fost negative, doar 26 dintre acestea având un efect pozitiv și 16 sunt incerte, adică au atât efecte pozitive cât și negative fără ca o parte să o domine pe cealaltă. Astfel, dacă scădem măsurile pozitive din total ajungem la un rezultat sumbru de 133 de măsuri și decizii cu impact negativ.
Scandaluri, promisiuni neonorate, scumpiri, șomaj în creștere,o depreciere galopantă a leului, urmată de o calmare relativă, coabitare cu atacuri la persoană – acestea au fost coordonatele anului de guvernare USL. Binențeles nu putem să nu amintim :
- investițiile în scădere – guvernul fiind mai preocupat de ajutoarele sociale, pensiile, și salariile bugetarilor
- creșterea economică sub așteptări – în luna martie 2012, prognoza de creştere economică a Guvernului pentru anul trecut era de 1,7%, dar, pe fondul înrăutăţirii performanţelor economice, creşterea economică a fost de numai 0,7%.
- costurile creditelor bancare au crescut pentru toată lumea în ultimul an, pe fondul deprecierii leului şi a creşterii dobânzilor.
- absorbţia scăzută a fondurilor europene
- creşterea arieratelor – Chiar dacă una dintre condiţiile esenţiale ale FMI privea reducerea arieratelor, acestea nu au fost micşorate, ci dimpotrivă, au crescut. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, ele au atins 1,18 miliarde de lei, în creştere faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de circa 850 de milioane de lei. În consecinţă, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care cuprinde măsuri de reducere a arieratelor administraţiilor locale, dar propunerea a întâmpinat rezistenţa liderilor locali ai USL.
- privatizări eşuate sau amânate – aici amintim Oltchim, Hidroelectrica, CFR marfă, Poșta Română.
O imagine de ansamblu a ceea ce a însemnat guvernarea USL în acest an:
