Ieri, guvernul şi-a luat răspunderea în faţa Parlamentului în ceea ce priveşte proiectul descentralizării administrative şi financiare care presupune transferul de bani, ,,competenţe”, zeci de instituţii de la ministere către administraţia locală, care împreună numără 14.000 de angajaţi.
Aplicarea legii presupune trecerea unor fonduri de 600 de milioane de lei şi a 14.000 de angajaţi din structurile administraţiei centrale în cele judeţene, însă analiştii se declară sceptici cu privire la modul în care a fost făcut acest proiect. După părerea premierului Victor Ponta, funcţionarii ,,cu putere” din ministere sunt cei care s-au opus acestui proiect, care reprezintă o ruptură de trecutul comunist. Tot acesta consideră că descentralizarea îi apropie pe oameni de administraţie.
Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice consideră că deşi ideea descentralizării este mai mult decât bine-venită, puterea de decizie şi banii ar fi trebuit redirecţionaţi către marile oraşe, deci către ,,polii” de dezvoltare, nu către judeţe.
Proiectul nu este bine reglementat în stadiul în care a ajuns în Parlament, ar mai fi trebuit dezbătut, iar modul în care se face alocarea banilor acoperă eşecul proiectului regionalizării, prin care au existat posturi de conducere „promise“ unor baroni locali, consideră profesorul Mircea Coşea.
Transferul, prevăzut deja în proiectul legii bugetului pentru 2014, presupune trecerea anuală a 600 milioane de lei, din bugetul central pentru funcţionarea instituţiilor la bugetele judeţelor.
În cadrul reuniunii celor două camere parlamentare, premierul Victor Ponta a susţinut că măsura guvernului său reprezintă o ruptură de trecutul comunist al statului supercentralizat, pentru că, spune el, legea cadru a descentralizării adoptată acum şapte ani nu a mai fost urmată de niciun alt proiect concret.
Statul nu va dispărea, spune Ponta
Alte opinii au sugerat că prin descentralizare apare slăbirea statului, însă premierul spune că statul rămâne la locul lui, cu ceva mai puţine atribuţii, dar măsura va apropia administraţia locală de cetăţean.
„A existat o mare reticenţă faţă de ideea de descentralizare, apărută din aparatul birocratic din ministere. Au fost bătălii importante cu armatele de funcţionari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au.“
Motivul pentru care a adoptat procedura angajării răspunderii în faţa Parlamentului şi nu procedura normală a dezbaterilor parlamentare a fost politic şi nu tehnic, consideră acesta. Premierul a susţinut că preşedintele Traian Băsescu este un sabotor şi îi blochează proiectele atacându-le la Curtea Constituţională. Altfel, spune el, proiectul ar fi trecut prin Parlament.
Mai mulţi analişti, dar şi partizani ai descentralizării au criticat vehement proiectul.
„O descentralizare este absolut necesară într-un stat membru al Uniunii Europene, însă trebuie luat în considerare când, cum şi de ce s-ar face un astfel de proiect. Părerea mea este că acest proiect s-a făcut prea repede“, a comentat profesorul universitar Mircea Coşea.
Lipsa de viziune, a fost deasemenea o altă critică adusă de observatori.
„Nu vedem o viziune, este o cârpeală şi o modalitate de a compensa ceea ce nu s-a putut oferi prin regionalizare. Discuţiile trebuiau făcute într-un cadru mai larg, să fie făcute în contextul regionalizării“, spune Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice (IPP).
Ce se va transfera
USL are acum un sprijin parlamentar enorm, de 70%. Procedura folosită de guvern – angajarea răspunderii – eludează discuţiile în Legislativ.
Conform Constituţiei, dacă în termen de 3 zile de la angajarea răspunderii nu este depusă o moţiune de cenzură sau o moţiune depusă nu este votată, proiectul pentru care a fost angajată răspunderea este adoptată fără dezbatere. Opoziţia nu deţine nici măcar voturile necesare pentru a iniţia o moţiune de cenzură.
Dacă aceste condiţii se menţin atunci proiectul descentralizării va fi aprobat cu tot ceea ce presupune acesta. Aşadar, vor pleca spre administraţia locală mai multe zeci de instituţii, de la ministere, iar cheltuielile de personal vor trece de la bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii la bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Consiliile judeţene, pe lângă transferul de resurse mai primesc dreptul de a stabili taxe şi tarife legate de prestarea unor servicii în cadrul direcţiilor judeţene ale căror activitate o coordonează în urma reorganizărilor prevăzute în lege.
Direcţiile agricole judeţene pleacă la nivel judeţean, de la Ministerul Agriculturii.
De la Ministerul Culturii sunt transferate direcţiile judeţene pentru cultură, de la Turism direcţiile judeţene pentru turism, de la Sport direcţiile judeţene de sport şi tineret, de la Educaţie o parte dintre palatele, cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare. Totodată, direcţiile judeţene pentru protecţia mediului trec la nivel local.
Direcţiile de sănătate publică judeţene sunt transferate de la ministerul de resort la judeţe, cu excepţia activităţilor de inspecţie, control şi laborator. Compania de stat Metrorex trece de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii (1 ianuarie 2014).
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
