Profesorul clujean Octavian Şchiau s-a stins ieri din viaţă la sediul UBB, în timp ce dorea să-l înştiinţeze pe rectorul Ioan Aurel Pop că Primăria Cluj-Napoca şi Prefectura Cluj s-au arătat disponibile faţă de iniţiativa acestuia de a amplasa un bust al lui Andrei Mureşanu, în cartierul cu acelaşi nume.
Plecarea la Cer a lui Octavian Şchiau a venit pe neaştepate, mai ales că era anunţat pentru miercuri ca vorbitor în cadrul lansării volumului de Convorbiri cu Ion Brad, “din primǎvarǎ pânǎ-n toamnǎ” (aprilie-octombrie 2013), semnat de Ilie Rad.
Despre Octavian Şchiau
„(…) În 1971 obţine titlul de doctor în ştiinţe filologice, cu lucrarea Circulaţia vechilor cărţi româneşti, care va fi publicată în 1978, cu titlul Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval (1978). Continuând tradiţia şcolii filologie clujene (Sextil Puşcariu, Vasile Bogrea, George Bogdan-Duică, Ion Breazu, D. Popovici, Iosif Pervain, dintre cei mai tineri – Ioan Em. Petrescu, Doina Curticăpeanu, Georgeta Antonescu), Octavian Şchiau s-a specializat în domeniul literaturii noastre vechi, în care a dat contribuţii notabile. Pe lângă cursul universitar amintit şi teza de doctorat, profesorul Octavian Şchiau a editat, în condiţii filologice impecabile, volumul Radu Tempea, Istoria sfintei beserici a Şcheilor Braşovului (1969, în colaborare cu Livia Bot), a fost colaborator la monumentala ediţie a Bibliei de la 1688 – Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament (coordonator: I. C. Chiţimia, 1988), tipărind apoi ediţia bilingvă a cărţii lui Nicolae Drăganu, Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârşitul secolului al xviii-lea – Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie dčs origines ŕ la fin du xviii-e sičcle (2003, în colaborare cu Eugen Pavel). (…)
Ca prodecan şi decan al Facultăţii de Litere, fiind simultan şi director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj-Napoca (între 1976 şi 1989), profesorul Şchiau a ştiut să împace, cu tact şi diplomaţie, vanităţile şi sensibilităţile exacerbate ale filologilor clujeni, mulţi scriitori remarcabili, dar orgolioşi nevoie mare. (…)
După pensionarea de la Filologia clujeană, Octavian Şchiau a pus bazele învăţământului filologic universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, secţie la care a atras nume importante ale culturii şi ştiinţei noastre: Vasile Fanache, Mircea Popa, Constantin Cubleşan, Mircea Braga, Mircea Tomuş, Alin Mihai Gherman, Eugen Beltechi şi alţii.
Pentru aceste merite avute pe tărâm educaţional, în 2004, la propunerea ministrului învăţământului, preşedintele României i-a conferit Ordinul Meritul pentru Învăţământ în grad de comandor”, notează profesorul Ilie Rad în revista Apostrof.” (Ilie Rad în revista Apostrof).