Radu Silaghi Dumitrescu, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Chimie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat că „dacă totul merge bine de acum înainte, într-un interval de cinci ani, cel care finalizează cu succes ecuaţia sângelui artificial, cu siguranţă poate primi premiul Nobel”.
Cercetătorul a menţionat că în următorii ani, soluţia inovatoare descoperită de echipa clujeană trebuie să ajungă să fie testată inclusiv pe subiecţi umani, lucru care este dificil de realizat, mai ales având în vedere consecinţele unor experimente efectuate în America, care au condus la probleme grave de etică.
Din punctul de vedere al continuării studiilor asupra sângelui artificial, Radu Silaghi Dumitrescu este liniştit în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, atât statul român cât şi firme private fiind dispuse să se implice.
Sângele artificial de Cluj a fost prezentat ieri, în sala de conferinţe a Colegiului Academic, tinerilor membri ai Colegiului profesional de performanţă academică, 50 de studenţi aleşi de la toate facultăţile, cu potenţial mare să devină viitorii cercetători şi profesori ai universităţii.
„Suntem încă în primul an şi vrem să ne întâlnim cât de des cu ceea ce priveşte performanţa, oriunde este efort şi inteligenţă, întâlnirile fiind benefice în primul rând pentru studenţi. Cu siguranţă că dacă cercetările vor fi încheiate cu succes, românii nu vor mai regreta faptul că nu avem un premiu Nobel”, a spus coordonatorul Colegiului, prof univ dr Ilie Rad.
Ce a descoperit nou echipa de cercetători din Cluj
Studiile efectuate până la această dată pe tema descoperirii unui substitut pentru hemoglobină au avut ca produs final doar soluţii foarte scumpe şi ineficiente, precum utilizarea celulelor stem, imposibil de pus în practică la scară mare.
Cei care au reuşit să producă un înlocuitor pentru hemoglobina umană au produs o moleculă care iniţia reacţii toxice pentru corpul uman. Problema era că acele substitute de hemoglobină umană erau prea mici, astfel încât reuşeau să treacă de peretele vasului de sânge.
La Cluj s-a utilizat pentru prima dată în aceste cercetări Hemeritrina, o moleculă mai mare decât hemoglobina, astfel încât îi e mai greu să scape afară din vasele de sânge, are mai mult fier decât hemoglobina, astfel încât transportă mai bine oxigenul, şi nu mai are nevoie de pigmentul roşu, fiind suficient cel incolor al viermilor marini. De asemenea, Hemeretrina e imună la agenţii de stres care distrug hemoglobina în milisecunde şi prezintă stabilitate la oxidare.
Cercetătorii clujeni au reuşit să modifice genetic anumite bacterii astfel încât acestea să producă Hemeretrină, fiind eliminate şi costurile cu înfiinţarea fermelor în care să fie crescuţi viermii marini.
„Unui pacient dorim să-i oferim un lichid care să-l ajute să supravieţuiască până ajunge la un punct de ajutor sau până organismul îi reface sângele. Un produs sintetic nu diferit de medicamentele din farmacii. Este eliminat riscul contactării unor boli prin transfuzii, este eliminată problema grupelor diferite de sânge, medicamentele sunt stabile pe termen lung şi sunt eliminate problemele etice ale celor cărora cultura nu le permite să primească sau să doneze sânge”, a precizat Radu Silaghi Dumitrescu.
