Amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI, nu va avea un impact atât de mare asupra pieţelor financiare, mai ales pentru faptul că înţelegerea este de tip preventiv şi măsurile fiscale sunt aprobate deja. Investitorii se aşteaptă ca România să respecte angajamentele, au apreciat economiştii.
România se află mai departe în acord cu instituţiile financiare internaţionale şi cu un angajament bugetar rezultat din compactul fiscal european, fapt care nu va permite deraieri la nivelul deficitului, au explicat economiştii, catalogând această situaţie drept o falsă criză.
Luni seară, Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Premierul Victor Ponta i-a propus marţi preşedintelui Traian Băsescu o întrevedere pe tema memorandumului cu FMI şi a proiectului de buget pe 2014, la care să participe atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Întâlnirea va avea loc de la ora 17:00, la Palatul Cotroceni.
Economistul-şef „Ce avem în momentul de faţă este un acord care rămâne în funcţiune, fiind semnat şi de Bruxelles şi de Washington. Şansele ca prima evaluare să fie finalizată sunt destul de mici dacă preşedintele nu semnează, ceea ce înseamnă că se amână finalizarea primei evaluări pentru ianuarie, probabil. Consecinţa evidentă este doar la nivelul disponibilităţii tranşei de împrumut, pe care oricum România nu ar fi tras-o, pentru că tratăm acordul la nivel preventiv. Vedem ceva consecinţe, dar moderate”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
Macroeconomistul Florin Cîţu, este de aceeaşi părere cu Ionuţ Dumitru, sugerând că nu există şanse de întrerupere a acordului cu FMI. „Dacă nu se înţeleg pe această taxă, vor merge pe alta”.
Totodată, analiştii UniCredit consideră că acordul stand-by al României nu este ameninţat pe termen scurt de divergenţele politice, care se constituie într-o „falsă criză”. Însă nu exclud posibilitatea agravării situaţiei în cazul în care policienii continuă cu înfruntarea, deteriorând imaginea ţării.
„Proiectul de buget pentru 2014 conţine taxe ad-hoc controversate, care amintesc mai degrabă de politicile fiscale inconsistente ale Ungariei, decât de o planificare bugetară pe termen lung. Măsuri precum creşterea accizei pe carburanţi şi taxa pe construcţii cu utilitate specială, precum stâlpi, conducte sau baraje, au fost implementate deoarece colectarea taxelor este în continuare cea mai proastă din UE, Consiliul Fiscal estimând evaziunea fiscală la 14% din PIB în 2012”, afirmă într-o notă Dan Bucşa, economist UniCredit Research.
Analiştii ING consideră că decizia preşedintelui Traian Băsescu, de a respinge memorandumul convenit cu FMI, nu este altceva decât o măsură de a întârzia adoptarea bugetului, cel mai probabil până spre finalul lunii decembrie.
Economiştii băncii olandeze arată că reacţia iniţială a pieţelor la evenimentele de luni a fost una limitată, iar consecinţele vor fi limitate chiar şi în cazul unei eventuale ruperi (puţin probabile) a acordului de finanţare cu FMI, CE şi BM, având în vedere că este vorba de un acord preventiv.
Tot aceştia, au subliniat faptul că investitorii ar trebui să aibă încredere că autorităţile din România au învăţat până acum lecţia disciplinei fiscale. Ei amintesc că România s-a angajat să urmeze compactul fiscal al UE şi după încheierea acordului cu FMI, CE şi BM.
Singurul care rămâne mai puţin optimist, este macroeconomistul Florin Cîţu care consideră că în eventualitatea renegocierii măsurilor fiscale, FMI va insista în continuare pe noi taxări dacă se renunţă la acciza pe benzină. „În acest moment FMI nu va accepta o tăiere de cheltuială, pentru că ar interpreta-o ca un şoc negativ pe creşterea economică. Deci, FMI nu va susţine o tăiere de cheltuieli care să compenseze accizele, ci va fi mult mai atras de compensarea acelor venituri din alte surse. Asta este în linia FMI, care susţine că multiplicatorul fiscal este supraunitar”.
Preşedintele Consiliului Fiscal crede, în primul rând, că la nivel bugetar se poate acomoda această amânare a acordului cu FMI şi nu exclude ca bugetul să fie aprobat până la finele anului.
„Există mai multe variante posibile de atingere a deficitului agreat cu instituţiile financiare internaţionale. Ele nu impun o măsură, este decizia Guvernului. Fără îndoială că poate fi înlocuită opţiunea cu altceva, fie pe cheltuieli, fie pe venituri. Eu cred că din perspectiva FMI orice opţiune este acceptabilă”, a spus acesta.
Tot acesta a mai amintit că programul de ajustare pentru 2014, în proiectul de lege transmis la Parlament este aproape în totalitate la nivel de venituri, iar la nivel de cheltuieli „nu s-au făcut prea multe modificări, sau sunt nesemnificative”.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
