Până la sfârşitul anului, Guvernul poate cheltui, peste ceea ce strânge la buget, încă 5,6 miliarde lei (1,25 mld. Euro).
Potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar a ajuns la 1,6% din PIB, la 11 luni, faţă de ţinta de 2,5% din PIB, convenită, în luna noiembrie, cu FMI. Astfel, în luna decembrie, guvernul ar mai putea cheltui peste ceea ce adună la buget – rămânând în ţinta de deficit – o sumă echivalentă cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) la un PIB estimat de 625,6 mld. Lei.
În ultimii ani s-a putut observa că în luna decembrie guvernele cheltuiesc întotdeauna sume mai mari de bani, comparativ cu celelalte luni ale anului. Analiştii financiari în schimb, consideră că sumele mari de bani neconsumate la finalul anului, reprezintă o anomalie. Acest plus aparent, reprezintă de fapt, în cea mai mare parte arieratele statului, bani pe care guvernul nu-i dă celor cărora li se cuvin până nu este sigur că se poate încadra în ţintele pe care şi le-a fixat.
„În decembrie, dacă sunt bani, statul plăteşte. Dacă nu sunt bani, nu plăteşte şi transferă arieratele în bugetul viitor“, explică analistul financiar Dragoş Cabat.
Deficitul bugetar a avansat în noiembrie cu aproximativ 0,4% din PIB, ajungând la 11 luni la 1,6% din PIB, faţă de 1,21% din Produsul Intern Brut în octombrie. Acest aspect oferă guvernului un spaţiu fiscal aproape generos faţă de condiţiile curente, el putând adânci deficitul cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) rămânând, în aceeaşi vreme, în limitele convenit cu finanţatorii străini.
Ministerul Finanţelor va comunica abia în data de 25 a lunii, care este structura veniturilor şi a cheltuielilor. În prezent, s-a creat un spaţiu pentru o cheltuială suplimentară în decembrie după ce în octombrie bugetul a fost pe excedent, iar în noiembrie deficitul a fost de până în 0,4% din PIB (2,5 mld. lei).
Deficitul bugetar, coborâse la 7,6 mld. de lei, la 10 luni, reprezentând jumătate din ţinta anuală de 2,5% din PIB, ca urmare a faptului că octombrie s-a înregistrat excedent de 500 mil. Lei. În această manieră apare întrebarea, de ce în noiembrie autorităţile române au negociat cu Fondul Monetar o nouă ţintă de deficit în urcare de la 2,3% la 2,5% din PIB? Acest spaţiu fiscal există, deci există şi bani pentru administraţie.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal crede că important este să se aducă în discuţie cheltuielile angajate în prima parte a anului care se decontează de ani de zile la sfârşitul anului ,,Aceasta este structura execuţiei bugetare, se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc spre finalul lui, aşteptând să se vadă ce se întâmplă între timp“.
Lucrurile nu s-au schimbat în ultimii 5 ani. În fiecare an, în decembrie, deficitul a avansat puternic cu peste 1% din PIB – cu excepţia lui 2012, când a însemnat 0,75% din PIB pe metodologia cash. Astfel, în decembrie 2012 , deficitul bugetar a avansat cu 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,52% din PIB, cu puţin peste ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană (2,2% din PIB pe cash şi 3% din PIB pe ESA), după ce în noiembrie el se plasa la 1,77% din PIB pe cash. Astfel, deficitul a avansat în decembrie 2012 cu 0,75% din PIB (faţă de un avans mediu lunar în primele 11 luni de 0,16% din PIB), dar sub avansul înregistrat în anii trecuţi – un deficit înregistrat în decembrie 2008 de 1,86% din PIB, de 1,22% din PIB în decembrie 2009 sau de 1,28% din PIB în decembrie 2010.
Din acest motiv, analiştii cred că nu există niciun motiv ca 2013 să fie diferit. În acest sens, se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc la sfârşit. „În fiecare an în ultimele două-trei luni cheltuielile cresc. Acesta este tipul de execuţie bugetară. Se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc în ultimele luni. Cred că execuţia bugetară este în grafic, nu pot spune că este ceva în neregulă din acest punct de vedere“, explică Ionuţ Dumitru.
Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că în acest fel, guvernul plăteşte dacă are, dacă nu are nu plăteşte.
Ieri a fost adus în discuţie, în faţa guvernului, un proiect de acordare de bani suplimentari pentru unele primării, iar premierul a anunţat că Executivul va aproba 87 mil. lei pentru persoanele cu dizabilităţi. Ionuţ Dumitru spune că este greu să susţii un astfel de lucru, mai degrabă, aceasta este structura execuţiei bugetare. În decembrie 2012 creşterea deficitului a fost pusă pe seama blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene şi a nerealizării unor venituri, nu atât a unor cheltuieli neplanificate, ca în anii trecuţi. De data aceasta, guvernul a justificat majorarea deficitului de la 2,3% din PIB la 2,5% pentru a avea spaţiu pentru realizarea unor cheltuieli legate tot de fondurile europene.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
