Într-o declaraţie politică susţinută la Parlament, deputatul clujean Cornel Itu atrage atenţia asupră necesităţii majorării procendului din PIB alocat Armatei Române.
„Cred că toţi ar trebui să conştientizăm în aceste zile sentimentul de siguranţă pe care ni-l dă apartenenţa la cea mai importantă organizaţie de securitate colectivă din istorie. Cred, de asemenea, că visele ţariste ale lui Vladimir Putin trebuie să ne îngrijoreze în mod real şi să ne responsabilizeze mai mult, pe noi toţi, indiferent de culoarea politică.
Aşezarea geografică a ţării noastre ne-a pus mereu în zona de influenţă a marii puteri ruse, sovietice, cu consecinţe dramatice pentru poporul român. Tocmai de aceea, România a fost prima ţară fostă comunistă care a aderat, la 26 ianuarie 1994, la Parteneriatul pentru Pace, o anticameră a NATO creată în acelaşi an cu scopul apropierii de statele care s-au aflat sub Cortina de Fier.
„De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezișul continentului”. Aceste vorbe îi aparţin omului politic Winston Churchill şi au fost rostite în 1946, un an în care a început distrugerea statului de drept în România. Acolo eram şi noi, sub Cortina de Fier, şi ne-au trebuit 43 de ani să ieşim de sub talpa rusească.
După aproape 25 de ani de la instaurarea democraţiei, şi 10 ani de la aderarea României la NATO, iată că pericolele au revenit la graniţele ţării. Cu toate că părea de necrezut pentru anul 2014, Rusia anexează teritorii şi rescrie harta la est de Uniunea Europeană.
Într-un context politic extern atât de tensionat, România trebuie să îşi consolideze poziţia strategică în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar zona de confort pe care o resimţim sub scutul NATO cere o contribuţie financiară responsabilă din partea noastră.
În deceniul care a trecut de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, 40.000 de militari, 30 de batalioane şi 150 de microstructuri au participat în misiuni externe de menţinere a păcii, potrivit datelor Ministerului Apărării. Tot în acest interval de timp, am dat 400 de militari în misiuni de reprezentare în structurile de comandă ale NATO şi 80 de structuri militare certificate pentru participarea la misiuni şi operaţii ale Alianţei.
Dacă partenerii noştri americani şi oficialii NATO au lăudat adeseori comportamentul militarilor români în teatrele de operaţii, România încă nu se poate mândri cu respectarea promisiunii de alocare a 2,38% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Nu suntem singurii, această promisiune a fost încălcată de multe state europene, în contextul crizei economice şi financiare. Însă, cred că e momentul să demonstrăm că dorim să ne respectăm angajamentele, şi să suplimentăm fondurile pentru Armata Română.
Stimaţi colegi, consider că nu e loc de scepticism în privinţa importanţei NATO şi a necesităţii contribuţiei noastre financiare. După ani în care procentul din PIB alocat MApN scăzuse dramatic, în anul 2013 am ajuns la 1,38%, iar în prezent la 1,42%. Dincolo de apartenenţa politică, ar trebui să fim cu toţii conştienţi de necesitatea de a creşte gradual acest procent, astfel încât să atingem 2%, dacă nu 2,38% cât am promis, ca dovadă certă a intenţiei României de a-şi asuma pe deplin rolul de membru NATO în regiune. Este responsabilitatea noastră, a celor din forul legislativ, mai mult decât a oricui altcuiva!”, a declarat Cornel Itu.
