Pentru prima dată, în oraşul Huedin din judeţul Cluj s-a sărbătorit Ziua Comunităţii Evreieşti. Evenimentul este de o importanţă şi raritate deosebite printre toate cele 38 de comunităţi evreieşti din România deşi numărul evreilor din Huedin este mic, după cum a precizat şi Felix Koppelman, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea, cea mai mare din ţară.
Concomitent, organizatorii de la Asociaţia „Anima Templi” şi-au propus să comemoreze şi cei 70 de ani trecuţi de la exterminarea comunităţii evreieşti din Huedin de către trupele horthyste, autoare a unor atrocităţi de nedescris la adresa evreilor din Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena. Atunci, 1200 de evrei din Huedin au fost duşi în ghetoul din Cluj-Napoca, transportaţi în lagărele naziste, alături de alţi 18.000 de evrei clujeni, de unde nu s-au mai întors acasă.
Evenimentul a debutat prin dezvenirea unei plăci comemorative, amplasată pe casa situată pe strada Horea, nr. 7, locuinţa lui Schvarcz Tibor, ai cărui înaintaşi au fost persecutaţi. Aici va fi realizat cu sprijinul Asociaţiei „Anima Templi” şi un muzeu al comunităţii evreieşti din Huedin, eradicată de horthyşti în plin apogeu al prosperităţii, bazat pe comerţ şi meserii lăsate moştenire din tată-n fiu.
Cu începere de la ora 14,00, Casa de Cultură a oraşului a găzduit un simpozion pe tema Holocaustului evreiesc din Huedin, al cărui amfitrion a fost Thea Haimovitz – de la Radio Shalom, moment care a cuprins şi proiectarea filmului „Holocaustul uitat”, lansarea cărţii „Memento. Memorialul evreilor din Huedin” – autor Marius Farkas, dansul tematic al evenilor Școlii Gimnaziale nr. 1 Sîntandrei (judeţul Bihor) precum şi un concert al formaţiei Mazel Tov, cu o interpretare a dragostei şi speranţei pentru pace.
„Adresez felicitări Asociaţiei Anima Templi pentru dăruirea şi curajul de a reda comunităţii oraşului Huedin o parte importantă din istoria sa, făcând cunoscut generaţiilor viitoare adevărul istoric privind atrocităţile comise de către regimul horthyst împotriva evreilor din această zonă. Cred cu tărie că astfel de evenimente sunt necesare pentru a atrage atenţia asupra progromului evreilor şi a consecinţelor acestuia, fiind în acelaşi timp şi o garanţie că un atentat de asemenea amploare la adresa demnităţii şi integrităţii umane nu se va mai întâmpla. Omagierea victimelor Holocaustului este un semn al responsabilităţii noastre ca popor, dar şi ca indivizi, de a păstra vie memoria acestora şi de a reafirma angajamentul de intoleranţă faţă de orie manifestare de rasism, xenofobie şi discriminare”, a precizat prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan.
Preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea, Felix Koppelman, s-a declarat impresionat de acţiunea organizată la Huedin, mai ales în condiţiile în care aici trăieşte o comunitate mică de evrei. „Trebuie să ne amintim, tot acum, şi de memoria celor care nu au fost evrei, dar şi-au sacrificat viaţa sau şi-au pus-o în pericol pentru a salva evrei. Oameni din aceştia întâlnim la tot pasul, în fieare oraş, în fiecare sat. Poate din modestia lor nu vin să se laude cu acest lucru, iar din neştiinţa istoricilor poate nu îi cunoaştem, dar când comemorăm Holocaustul trebuie neapărat să subliniem, să ne amintim să le mulţumim celora care au acţionat altcumva decât cei care s-au gândit doar cum să-i distrugă pe evrei. Mulţi evrei îşi aduc astăzi aminte şi îi caută pe aceşti oameni, să le mulţumească. Însuşi statul Istrael a înfiinţat în cadrul muzeului Yad Vashem un departament pentru a depista aceste segment de oameni de mare omenie ca să fie cunoscuţi de lume şi să fie la loc de mare cinste în Israel”, a adăugat Felix Koppelman.
Ministrul Aurelia Cristea, care s-a întors în cadrul comunităţii din care a provenit, a subliniat că din cauza intoleranţei oamenilor s-a petrecut Holocaustul care le-au adus suferinţe enorme evreilor şi că exerciţiile de memorie ne ajută să nu mai repetăm greşelile trecutului: „Nu putem şi nu trebuie să privim cu ignoranţă istoria, ea ne antrenează să înţelegem că totul se poate repeta, că oamenii sunt aproape condamnaţi să facă în timp aceleaşi greşeli (…) Aş dori să închei cu o replică a poetului şi prozatorului german Heinrich Heine, care surprinde atât de condensat şi cu acurateţe contextul istoric pe care îl comemorăm astăzi. Într-o piesă publicată în 1821, unul din personaje afirmă: „Acolo unde se ard cărţi se vor arde până la urmă şi oameni. Mă bucur că astăzi, aici lansăm cărţi şi rememorând istoria încercăm să videcăm răni. Cred că inima, sentimentele umane, nu trebuie să aibă nici etnie, nici culoare politică”.
Preşedintele Asociaţiei „Anima Templi”, Marius Farkas, a afirmat că trebuie să luptăm împotriva şovinismului, diferenţelor de rasă, extremismului de orice fel, şi în contextul internaţional de astăzi, când, dacă urmărim atent în ţările din jurul nostru, înfloresc din ce în ce mai tare sentimentele antisemite, iar asta ne aduce aminte de perioada de dinainte de Marele Război. „Cred că este de datoria noastră să luptăm să le înăbuşim din faşă aceste sentimente, să nu le lăsăm să se dezvolte. Nimeni din lume nu trebuie să retrăiască ce s-a întâmplat atunci”.
Andrei Klein, născut într-un lagăr de exterminare din Ucraina, a mărturisit că nu a avut curajul să vorbească despre Holocaust până în momentul în care a observat că atât în România, cât şi în întreaga lume încep să fie tot mai vocali cei care neagă existenţa unui holocaust al evreilor.
Bridget Schvartz, nepoata unuia dintre supravieţuitorii Holocaustului, a revizitat recent lagărul de la Auschwitz, locul unde 16.000 de evrei au fost exterminaţi zilnic de către nazişti. Prezentă la evenimentul de la Huedin, ea a rememorat o parte din evenimentele care au avut loc în urmă cu 70 de ani.
„Vagoanele de vite în care au fost îmbarcati evrei din Huedin ajung la destinaţia lor finală: rampa de la Auschwitz. Selecţia între cei destinaţi vieţii şi morţii a început imediat (…) Toţi cei din Huedin destinaţi crematoriului sunt eliminaţi într-o singură gazare, astfel că cea mai mare parte a comunităţii evreieşti din Huedin a încetat să existe în câteva minute”, a spus Bridget.
Ieri au mai adresat scurte mesaje de pe scena Casei de Cultură: senatorul Alexandru Cordoş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu şi primarul Huedinului, Mircea Moroşanu.
La ora actuală, numărul evreilor din România se ridică la circa 6.000 de persoane.
