ClujAzi

Fii informat!

Condiția de vârstă maximă, eliminată din Programul de stimulare a înființării și dezvoltării IMM-urilor

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, ieri, modificarea OUG nr. 6/2011 privind stimularea înființării și dezvoltării de microintreprinderi de către tineri intreprinzători. Noul act normativ prevede eliminarea condiției de vârstă maximă de 35 de ani pentru a permite accesul la facilitățile de finanțare acordate pentru întreprinzătorii aflați la prima afacere.

Deputatul UDMR, Antal István, secretarul comisiei de Industrie și Servicii a Parlamentului, a vorbit în cadrul dezbaterii plenare despre consecințele pozitive ale modificării actului normativ, subliniind faptul că ”odată cu adoptarea noii prevederi, va exista posibilitatea obținerii de sprijin și pentru cei care, de exemplu, rămânând fără loc de muncă, dar cu o experiență profesională bogată în domeniul lor de specialitate, doresc să își continue munca în cadrul unei activități economice independente”.

Departamentul pentru IMM-uri poate acorda alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50 la sută, dar nu mai mult de 10 mii de euro, echivalentul în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinanțare.

Fondul Național de Garantare al Creditelor pentru IMM-uri poate acorda garanții pentru creditele în vederea realizării planurilor de afaceri, până în cel mult 80 la sută din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80 de mii de euro, echivalentul în lei.

Din câte se cunoaște, în anul 2011 a fost modificată legea care garantează tinerilor intreprinzători o finanțare nerambursabilă în valoare de 10 mii euro. Vechiul act normativ prevedea ca, în condițiile în care IMM-ul respectiv se transforma în microintreprindere, atunci finanțarea trebuia returnată. Articolul în cauză a fost acum eliminat din textul legii. Deputatul UDMR, Antal István, consideră articolul de lege ca fiind un nonsens, deoecere prin intermediul unei asemenea măsuri, statul practic sancționa un management eficient, obligându-l să returneze suma de bani care, în acest condiții, reprezenta o formă de împrumut fără dobândă și nu o reală finanțare de sprijin.