În contextul modificării legislaţiei la nivel naţional cu privire la deţinerea animalelor de companie, Primăria Cluj-Napoca şi-a propus să elaboreze cel mai modern regulament din ţară pentru plimbarea câinilor. După cum a recunoscut primarul Emil Boc, propunerile făcute de aparatul de specialitate al instituţiei, prezentate ieri, în cadrul dezbaterii publice, nu reflectă un regulament avangardist, fiind mai degrabă preluate multe din punctele vechiului regulament, care a fost puţin îmbunătăţit. În acest sens, edilul a propus reluarea dezbaterii publice, peste o lună, înainte de votarea în Consiliul Local, iar între timp cooptarea de parteneri instituţionali care să ajute la punerea în aplicare a celor mai bune soluţii prezentate de către cetăţeni.
Emil Boc a promis să pună în aplicare prevederile noului regulament doar după amenajarea a încă 4 locaţii îngrădite, dedicate câinilor, până la 1 septembrie, precum şi a 33 de noi spaţiile marcate, dar neîngrădite, până la 15 august.
Iubitorii de animale au atras atenţia Primăriei, încă de la începutul dezbaterii, că directivele europene prevăd obligativitatea asigurării mobilităţii animalelor de companie, care sunt o proprietate, iar restrângerea utilizării în acest caz este o restrângere a dreptului la proprietate, garantat prin Constituţie.
În acelaşi timp s-a subliniat faptul că regulamentul propus ieri, spre dezbatere publică, este unul „tendenţios”, mai drastic decât legislaţia naţională, în care s-au căutat cu patos interdicţii prin toată Europa, fără să fie reflectate şi activităţile „permise”, cetăţenilor fiindu-le transmis că spaţiul verde are numai rol estetic, nu este dedicat comunicării dintre cetăţeni. Spre exemplu, în trenurile CFR se poate călători însoţit de câine, însă pe maşinile RATUC este interzis acest lucru.
A fost solicitată şi eliminarea criteriului „deranjului” pe care câinii l-ar putea provoca pentru alţi cetăţeni, pentru că are caracter subiectiv.
Cornel Vâlcu, participant la dezbatere, a explicat că în Cluj-Napoca „nu avem o problemă reală cu câinii”, lucru confirmat de statistică, unde se arată că în 2 ani au existat doar 257 de sesizări la adresa comportamentului canin deşi există în oraş peste 23.000 de câini.
Au existat şi propuneri mai aberante, din partea unor „reclamangi”, precum munca voluntară forţată pentru deţinătorii de câini.
Deţinătorii de animale de companie au mai cerut să fie reglementată o diferenţiere clară în spaţiile pentru joacă ale câinilor, iar hotărârile în vigoare referitoare la plimbarea câinilor pe spaţiul public să fie mai accesibile, chiar şi în alte limbi de circulaţie internaţională.
Printre cele mai aplaudat propuneri s-a numărat obligativitatea urmării unui curs de pregătire pentru proprietarii de câini, după modelul Turciei.
