Filarmonica de Stat „Transilvania” revine în toamna aceasta pe scena Colegiului Academic, pentru a da tonul stagiunii de concerte 2014 – 2015.
Concertul de deschidere are loc vineri, 19 septembrie, începând cu ora 19, avându-i ca invitaţi pe dirijorul olandez Jan Stulen, soprana Carmen Gurban, mezzosoprana Liliana Mattei Ciucă, Marius Vlad Budoiu – unul dintre cei mai apreciaţi tenori români şi Cristian Hodrea, bariton în cadrul Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”.
Alături de aceştia, Corul şi Orchestra Simfonică a Filarmonicii vor interpreta renumitul Oratoriu Elias semnat de Felix Mendelssohn Bartholdy.
Dirijorul Jan Stulen s-a născut în 1942, în Amsterdam, unde a studiat dirijatul, pianul şi vioara la Academia de Muzică. Până în 2008, el a condus catedra de dirijat a Conservatorului din Maastricht.
În 1964, obţine primul angajament la Filarmonica din Münster, Germania, iar în 1966 devine asistentul directorului muzical general, Reinhard Peters.
În 1970, Jan Stulen se întoarce în ţara sa natală, unde este numit dirijor principal la Nederlands Ballet Orkest din Amsterdam. În 1972, devine director muzical la Nederlands Dans Theater.
Din 1976 până în 1992, Jan Stulen a fost dirijor permanent la Orchestra Radio Hilversum. Acolo, a realizat producţiile radio a peste 1000 de compoziţii. Repertoriul său cuprinde o arie stilistică largă, de la Bach la lucrări de avangardă sau de jazz. De asemenea, a dirijat numeroase concerte pentru tineret, difuzate la televizor.
Din 1992, Jan Stulen este dirijor principal la Deutsches Kammer Orchester din Frankfurt, cu care a avut concerte în Italia, Olanda, Germania şi fosta Iugoslavie.
Ca dirijor invitat, Jan Stulen s-a aflat la pupitrul tuturor orchestrelor din Olanda, dar şi pe scenele
unor orchestre din Bruxelles, Londra, Lausanne, Zagreb, Leipzig, Hanovra, Frankfurt, München, Kaiserlautern, Stockholm, Aalborg, Monte Carlo, Veneţia, Trieste, San Remo, Milano, Bolzano, Firenze, Koblenz, Giessen, Mannheim, Seul, Atena etc.
Prestanţa dirijorală a lui Jan Stulen s-a extins şi în domeniul operei, unde acoperă repertoriul de la Gluck până la Britten.
Soprana Carmen Gurban este deja o prezenţă consacrată pe scena românească, dar şi pe cea internaţională. Între 1990-2002, a fost solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, iar din 2002 este profesor de canto la Academia de Muzică „Gh. Dima”. A fost invitată pe scenele tuturor operelor şi filarmonicilor din România, dar şi pe cele a unor instituţii de spectacol din Austria, Franţa, Italia, Olanda sau Spania.
Pentru calităţile sale interpretative, soprana a fost distinsă cu premii la concursurile internaţionale: Marele Premiu la Toulouse (1990), Premiul II la Bilbao (1992), Premiul Special al Juriului la Barcelona (1992), două Premii Speciale la Viena (1993), Premiul Special la Roma (1995).
Repertoriul său cuprinde rolurile principale din opere ca Faust de Charles Gounod, Boema, Gianni Schicchi, Madama Butterfly, Suor Angelica, Turandot, Tosca de Giacomo Puccini, Don Giovanni, Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Falstaff, La Traviata, Bal mascat, Trubadurul de Giuseppe Verdi, Liliacul de Johann Strauss.
În acelaşi timp, soprana a abordat şi repertoriul vocal-simfonic, ca Recviemul german de Johannes Brahms, Simfonia a IX-a, Missa Solemnis de Ludwig van Beethoven, War Requiem de Benjamin Britten, Recviemul de Giuseppe Verdi, Elias, Paulus de Felix Mendelssohn Bartholdy, Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart etc.
Carmen Gurban a înregistrat arii de Gounod, Puccini şi Verdi, cu Orchestra Radio din Bucureşti (1992), Recviemul de Dvořák, cu Corul şi Orchestra Radio din Cracovia (dirijor Alexis Hauser, 1993) şi La Traviata, cu Europa Symphony Orchestra din Viena (dirijor Wofgang Grohs, 1996).
Absolventă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, Liliana Mattei Ciucă a urmat apoi cursurile secţiei de canto de la Academia de Muzică „Gh. Dima”, fiind îndrumată de Edith Simon şi Ana Manciulea. Imediat după absolvire, Liliana Mattei a obţinut o bursă de trei ani la Conservatorul de Muzică din Luxemburg (absolvind cu Grand Prix Supérieur), fapt care a deschis o altă perspectivă asupra carierei sale artistice. În anul 1997 este admisă la Academia de Muzică din Viena. A studiat timp de trei ani cu soprana Edita Gruberová la München, cu tenorul Ramon Vargas la Paris şi Viena, şi concomitent cu dirijorul Leo Müller de la Metropolitan Opera din New York.
Cariera sa internaţională începe în 1997, când este invitată să cânte pe scenele marilor teatre de operă din lume, precum Staatsoper din Viena, Bayerische Oper din München, Opera Bastille din Paris, operele din Monte Carlo, Luxemburg, Liège, Bruxelles, Amsterdam, Madrid, Toledo, Burgos, Porto, Bordeaux, Nancy, Nantes, Amiens, Limoges, Dijon, Berna, Köln, Karlstadt, Trier, Trieste, Lucca, Pisa, Bologna, Malta, Salonic, Mexico City, Monterey, Mazatlan, Houston, New York.
Participările la diferite festivaluri şi competiţii internaţionale de canto, precum Festivalul CHAIN, Concursul „Sylvia Geszty”, Concursul Tinerilor Solişti din Europa, Festivalul „Hariclea Darclée”, au fost răsplătite constant cu diferite distincţii. Bogatul repertoriu operistic este completat de o mare varietate de lucrări vocal‑simfonice, capodopere ale literaturii muzicale universale din diferite epoci şi stiluri.
Liliana Mattei a cântat Requiem-ul de Verdi în Franţa, Requiem‑ul de Mozart la Viena, Simfonia a IX-a de Beethoven la Köln, alături de Barbara Hendricks, El amor brujo de Manuel de Falla la Festivalul de la Esternach Luxemburg, Oratoriul de Crăciun de Bach la Cluj, Johaness Passion şi Matthäus Passion de Bach în Germania, Stabat Mater de Rossini la Luxemburg şi Cluj ş.a.m.d. A susţinut recitaluri de lieduri de Strauss, Brahms, Schumann, Schubert în Luxemburg, Mexic, Franţa şi Germania.
Mezzosoprana a colaborat cu dirijori de renume ca Seiji Ozawa, Zubin Mehta, Marcello Viotti, Marco Armiliato, Nello Santi, Bruno Campanella, Fabio Luisi, Bertrand de Billy sau Donald Runicle.
Sub consideraţia de a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu cuprinzând roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic şi cameral, Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat, în orice context, ca un artist deosebit.
A absolvit Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj, promoţia 1994. A studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu. Palmaresul cucerit de Marius Vlad Budoiu este unul prestigios: Premiul I la Concursul Internaţional de Canto „Nicolae Bretan” (Cluj-Napoca, 1994), Premiul I la concursul pentru tenori Traian Grosăvescu (Lugoj, 1995), Premiul I şi Premiile Speciale ale Centrelor Culturale Francez şi German din Cluj-Napoca în cadrul Concursului „Mozart” (1995); Premiul III la Concursul de lied „Robert Schumann” (Zwickau, 1996), urmat de Premiul I la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” (Brăila).
Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani în repertoriul vocal-simfonic cu Simfonia a IX-a de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (La Bohème de Puccini) şi Alfredo (La Traviata de Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996, participând ulterior la turneul acesteia în Anglia.
Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, a fost solicitat pe toate scenele lirice şi de filarmonică din ţară şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franța, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveția, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia și Japonia.
Cu rolul Bajazet din opera Tamerlano de Händel a făcut senzaţie în 2002 la teatrul Odeon din Viena, sub regia lui Dominic Wilgenbus. A fost deosebit de apreciat în Calaf, Turandot, în 2006 la Opera din Györ (Ungaria), sub regia lui Korcsmaros György, şi în Cavaradossi, Tosca, la Opera din Schwerin (Germania) în 2007-2008, sub regia lui Arturo Gamma.
Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la creaţii mozartiene – Don Giovanni sau Idomeneo – la producţii ale unor autori moderni, ca Bujor Hoinic, Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Rîpă; de la lucrări de Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) la lucrări ale secolului XX, compozitori ca Benjamin Britten (War Requiem, Serenade, Les Illuminations) şi Arthur Honegger (Le Roi David); a interpretat cu succes roluri precum Lenski (Evgheni Oneghin), Rodolfo (La Bohème), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus) şi Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust), Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore), Don Alvaro (La Forza del Destino). În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenorul dramatic cu Otello (Otello de Verdi), Calaf (Turandot de Puccini), iar pe scena bucureşteană evoluează în Samson (Samson et Dalila de Saint-Saëns) şi Lohengrin (Lohengrin de Wagner). Sezonul muzical 2012-2013 l-a găsit pe tenorul Marius Vlad Budoiu în plin avânt profesional, evoluând sub bagheta lui Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin şi la Teatro alla Scala din Milano.
Deţinând titlul de Doctor în Muzică, Marius Vlad Budoiu desfăşoară de 18 ani o bogată activitate pedagogică la Academia clujeană de Muzică. Printre artiştii formaţi sub înrâurirea sa fac parte nume de rezonanţă în arta lirică precum George Petean, unul dintre cei mai mari baritoni ai lumii, tenorul aflat în plină ascensiune mondială Ștefan Pop, alături de artişi cu remarcabile cariere naţionale şi internaţionale printre care: Iurie Ciobanu, Daniela Păcurar, Adela Zaharia, Bogdan Baciu, Bogdan Taloș, Ovidiu Daniel, Geani Brad, Pataki Adorján, Cristian Hodrea sau Tony Bardon.
Tenorul Marius Vlad Budoiu este distins cu Premiul Revistei VIP pentru Cel mai bun solist de operă al anului 2010 şi Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România.
În decembrie 2012, Marius Vlad Budoiu a devenit manager al Operei Naţionale Române din Cluj.
Baritonul Cristian Hodrea a absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, urmând ulterior cursurile Academiei de Muzică „Gh. Dima”, secţia oboi (clasa prof. univ. dr. Aurel Marc) şi apoi secţia canto (clasa conf. univ. dr. Marius Budoiu). În prezent este solist al Operei Naţionale Române din Cluj şi membru al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”.
În 2006 a participat la cursurile de măiestrie susţinute de Mariana Nicolesco la Brăila, iar în 2007 a fost distins cu Premiul Special „Sigismund Toduţă” la concursul de interpretare cu acelaşi nume din oraşul nostru.
Cristian Hodrea a colaborat cu instituţii precum Filarmonicile din Cluj, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Sibiu, Arad, Braşov, Oradea, Orchestra Radio din Bucureşti, Opera Română şi Opera Maghiară din Cluj. În repertoriul său, se regăsesc, în egală măsură, roluri din opere (Boema de Puccini, Bărbierul din Sevilla de Rossini, Carmen de Bizet, Don Giovanni şi Nunta lui Figaro de Mozart, Căsătoria secretă de Cimarosa, Elixirul dragostei de Donizetti), precum şi lucrări vocal‑simfonice (Oratoriul de Crăciun, Patimile după Matei şi Cantata cafelei de Bach, Recviemul şi Misa Încoronării de Mozart, Misa în Do major şi Simfonia a IX-a de Beethoven, Dettinger Te Deum, Funeral Anthem for Queen Caroline şi Messiah de Händel, Nelson Messe şi Theresienmesse de Haydn, Recviemul de Fauré, Oratoriul de Crăciun de Saint-Saëns, Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn, Oratoriul de Paşti de Paul Constantinescu, Par ce fil d’or de Mihai Mitrea-Celarianu, Dedicaţii de Cornel Ţăranu).
Printre dirijorii cu care a colaborat, se numără Horia Andreescu, Alain Pâris (Franţa), Nicolae Moldoveanu (Elveţia), József Horváth, Radu Popa, David Crescenzi, Alexandru Lăscae, Sabin Păutza (SUA), Sascha Goetzel (Austria), Romeo Rîmbu, Cristian Brâncuși, Gheorghe Victor Dumănescu, Adrian Morar, Cristian Sandu, Ciprian Para, Kurt Philippi, Cristian George Neagu, Dorin Frandeş.
În 2003, Cristian Hodrea a participat la Festivalul „George Enescu” cu opera Oreste-Oedip de Cornel Ţăranu, care a fost prezentată apoi, în 2007, la Opera Română din Cluj.
Vineri, 19 septembrie 2014, ora 19, Abonament nr. 1
Colegiul Academic
Concertul de deschidere a stagiunii 2014-2015
Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Jan Stulen Dirijor
Carmen Gurban Soprană
Liliana Mattei Mezzosoprană
Marius Budoiu Tenor
Cristian Hodrea Bariton
Cornel Groza Dirijorul Corului
Felix Mendelssohn Bartholdy – Oratoriul Elias, MWV A 25
PREŢUL BILETELOR
Biletele se pot cumpăra de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, la parter în incinta Casei de Cultură a Studenţilor, Tel. 0264 43 00 60) conform programului: L, Mi 10 – 14, M, J 12 – 18 şi V 10 – 14 sau cu o oră înainte de concert, direct de la locaţia acestuia.
20 lei preţ întreg / concert
10 lei preţ redus (elevi, studenţi şi pensionari) / concert
Atenţie: În ziua concertului, Agenţia de bilete este deschisă în intervalul 10-14!
