Mircea Avram, directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj, a stat de vorbă cu reporterii ClujAzi.ro, cărora le-a dezvăluit, în exclusivitate, care sunt marile proiecte de viitor pe care doreşte să le implementeze la nivelul judeţului, cu prilejul preluării unui nou mandat în fruntea instituţiei.
În ce stare aţi găsit, la început de nou mandat în fruntea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj, una dintre cele mai importante instituţii ale judeţului?
Mircea Avram: Am găsit o instituţie blocată, o instituţie în care nu mai funcţiona aproape nimic, toată lumea aştepta doar să vină avansul şi salarul, cu toate că sunt oameni foarte buni, dar datorită întâmplărilor care s-au petrecut la Consiliul Judeţean, pe diferite scandaluri, parcă le era frică să mai facă ceva.
De asemenea, constructorii cu care am avut întâlnire, au spus că vreau să rezilieze toate contractele. În momentul de faţă, la Regie nu mai există finalizată vreo licitaţie pentru întreţinere de drumuri şi nici pentru deszăpezire. De un an şi jumătate încoace se tot licitează, se tot întreabă şi nu este finalizată vreuna nici în momentul de faţă.
Chiar am analizat, cu o parte din specialiştii de la Regie, cum putem rezolva problema deszăpezirilor. Am găsit soluţia, chiar dacă această licitaţie nu este finalizată. De ce până acum lucrăm pe licitaţii făcute în 2011-2012, pe vremea când eram eu la conducerea instituţiei, împreună cu Alin Tişe la Consiliul Judeţean. Pe licitaţiile lui Alin Tişe se lucrează acuma.
La ce proiecte lucraţi astăzi în cadrul instituţiei?
Mircea Avram: Chiar astăzi am semnat contractele subsecvente pentru încă 6 drumuri, pe care se putea lucra şi din 2012 încoace, în 2013, în 2014. Se vor începe lucrări, din nou, pe ceea ce a fost licitat atunci, pe Săulea, pe Aluniş, pe drumul care merge la Suatu, Habadoc- Buza şi sus pe Muntele Mare. La cele şase drumuri lucrările se vor începe de luni. Aceste lucruri se puteau face demult.
În momentul de faţă se lucrează pe investiţii pe drumurile de la Gura Râştii, Râşca, Călata, Mănăstireni, la Valea Ierii – şi aici surprinzător! se puteau începe lucrările în 2013, aveam autorizaţia blocată, am obţinut-o doar luna trecută şi am început lucrările, deja se toarnă acolo cu strat de covor asfaltic. Vom continua şi pe Corneşti. Lucrări avem şi pe drumul care leagă Chiuieşti de Mănăstirea Căşiel, unde deja s-a venit cu strat de asfalt (lucrarea este aproape jumătate făcută). Chiar am fost acolo şi stareţul, în prezenţa Mitropolitului Andrei, a spus că o minune s-a întâmlat aici pentru că de zeci de ani li s-a promis la oameni asfalt – acum a venit, iar constructorul a spus, la rândul lui: “E pentru prima dată când se plătesc la timp lucările şi putem discuta cu oamei serioşi”. Au vrut să rezilieze contractul de lucrări.
Pe drumul care merge de la Mintiul Gherlii spre Mica, vom realiza şi al doilea strat de uzură. Am încercat şi s-a deblocat şi drumul de acces la proprietăţi, la Mica, se lucrează pe situaţie de urgenţă la Borşa, la Pădureni s -a pus deja piatră, iar pentru lucrări de întreţinere, cred că de astăzi – pentru că au şi fost diriginţii să viziteze situaţia din teren, se va interveni în sfârşit şi la Mărişel, se va interveni la Secuieu, pe Valea Drăganului şi la Aghireş, pe zona aceasta de Nord, după care la Juc, Sic, Valea Unguraşului şi la Târguşor, Divilicior, aproape de Cutca. Acestea sunt lucruri pe care le pot spune cu certitudine pentru că am fost, am văzut şi am spus că trebuie să luăm acele măsuri care să fie în regulă din punctul de vedere al oamenilor.
Aţi preluat, la pachet, alături de restul problemelor de la Regie, şi proiectul drumului turistic Ic-Ponor. Ce puteţi face aici pentru a îndrepta lucrurile?
Mircea Avram: Am reuşit să luăm Ic-Ponorul la RAADPP, adică noua Unitate de Implementare a Proiectului, începând de 2 zile, este condusă de RAADPP. Aici sunt nişte oameni – că nu poţi de unul singur să le faci toate, alături de 2 diriginţi de şantier. Să vedeţi că până la anul, pe vremea aceasta, drumul va fi finalizat!
Sunt un om care spune lucrurilor pe nume. De 2 ani de zile acolo nu s-a întâmplat aproape nimic, cel puţin pe drum. S-a lucrat la poduri, iar la poduri încercăm ca luna viitoare, în 3 octombrie, să facem recepţia. Şi acolo erau blocate toate formalităţile de recepţie, erau dispute, certuri între o parte şi alta, recunoaşteri şi nerecunoaşteri de semnături etc. Pe drum s-a comandat o expertiză. Aş vrea să spun că expertiza nu s-a făcut în prezenţa constructorului, a dirigintelui de şantier al RAADPP-ului, iar de la beneficiar – Consiliul Judeţean, nu a fost nimeni. Se fac expertize, însă cine a greşit trebuie să plătească. Din ce cauză s-a abandonat acea lucrare de la Ic-Ponor, din ce cauză firma respectivă a dat în judecată Consiliul Judeţean, şi a şi câştigat? Din cauza acelui act adiţional numărul 6, cu acele amendamente venite din partea celor de la PSD, respectiv dl. Lăpuşan, care au cântărit greu în câştigarea procesului de către firma MBS, lucru pe care mi l-a spus dna Mariana Raţiu.
Noul vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, a spus în felul următor: dacă în 2 ani de zile vechiul UIP nu a făcut nimic, să-l dăm înapoi acelui UIP care a făcut ceva. Iar eu îmi pun mandatul pe masă dacă lucrarea nu va fi realizată anul viitor. Am avut discuţii cu cei 12 oameni din acest UIP şi am spus că mergem mai departe, scoatem la licitaţie restul lucrărilor împreună cu cei de la CJ pe partea de achiziţii şi vom duce la bun-sfârşit acest proiect. Cine a greşit, să plătească, iar cine a aruncat lucruri murdare asupra altora, să plătească. După ce drumul e finalizat, poţi să faci expertize peste expertize, dar prioritar e drumul. Se circulă azi în aceste condiţii datorită unor certuri.
Acolo mai este de făcut doar asfaltul. Chiar mă întrebam: de ce nu s-a mers acolo pe o procedură normală? În septembrie 2013 s-a semnat un contract adiţional, numărul 4, unde erau stipulate un grafic de lucrări, nişte penalităţi. Atunci ori executai firma, ori terminau lucrarea. Nu era cazul să aştepţi tu, Consiliul Judeţean, să te dea în judecată firma, şi să şi câştige în instanţă şi să nici nu se ţină cont de experiză. Şi din ce am citit în presă se întâmplă alte lucruri acolo…
Aţi menţionat la începutul interviului un aspect referitor la constructorii de drumuri care ar dori să rezilieze contractele încheiate cu Consiliul Judeţean din cauza faptului că nu au fost plătiţi pentru lucrările efectuate. Puteţi detalia?
Mircea Avram: Constructorii capacitaţi pe drumurile judeţene în acest an nu au fost plătiţi. Iar licitaţiile se desfăşoară într-un an jumate deşi înainte se desfăşurau în câteva luni. Toată lumea pune întrebări şi cere clarificări. Nu vreau să intervin, să nu se spună că influenţez licitaţiile, chiar dacă foarte multe informaţii ajung la mine. Avem un judeţ blocat, noroc că găsim acele soluţii încât să facem ceva.
Doi ani de zile judeţul a fost mort. Nu s-a cosit pe drumuri, nu s-au marcat drumurile. Oamenii noştri de ce au fost ţinuţi închişi ca nişte oameni în închisoare, de ce nu i-au lăsat să meargă să lucreze? Acum sunt pe Râşca-Pata-Boju, unde drumul e marcat. Drumul care merge la Ciurila e marcat şi cosit, acum se lucrează la Căpuş, Agârbiciu, Râşca, pe 20 de kilometri.
Oamenii spun că în sfârşit ne dezgheţăm, iar angajaţii au de lucru acum. Înainte se jucau sau ce făceau toată ziua şi se certau şi îşi adresau tot felul de epitete. Cu mine toată lumea lucrează.
Ce proiecte noi aţi prezentat în faţa Consiliului de Administraţie, la preluarea conducerii RAADPP?
Mircea Avram: Pentru început, ideea de a realiza un birou de fonduri europene, pentru că avem Zona Metropolitană, pe care sunt desenate nişte proiecte de drumuri. Cei de la Consiliul Judeţean sunt ocupaţi, însă tu, ca entitate, dacă te lupţi să atragi bani, e altceva. Dorim să atragem atât fonduri europene, cât şi finanţare de la Banca Mondială.
Vom încerca şi în prima fază un proiect-pilot, iluminatul reţelei de drumuri judeţene folosind energie verde. Luăm, de exemplu, drumul Luna-Buru-până sus, la Muntele Băişorii şi îl iluminăm cu leduri alimentate pe energie eoliană şi solară. Montăm sus un sistem de captare a energiei solare şi eoliene şi drumul respectiv îl iluminăm cu bani de la Banca Mondială şi Uniunea Europeană.
Gândiţi-vă ce va însemna să mergem pe două proiecte paralele, asfaltarea drumurilor şi iluminarea lor. Va fi şi un ajutor pentru primării, care nu vor mai plăti iluminatul public. Ce produce soarele ziua, noaptea regăsim în ledurile de pe drumuri. Proiectul va fi extins la toate drumurile. Poate la Dej vom folosi panouri solare. Vor veni specialişti care vor pune la punct aceste lucruri. În 5-10 ani se va face acest proiect.
Ne propunem, în premieră, să promovăm anumite drumuri pe fonduri europene, cum este această zonă montană. Nu poţi face din bugetul regiei drumul de la Măguri-Răcătău la Mărişel, “drumul lui Antonescu”, sau de la Săcuieu la Vlădeasa sau la Muntele Mare. Se poate doar prin fonduri europene sau de la Banca Mondială. Pornim cu proiecte care în timp vor avea finalitate. Banii europeni vin dacă realizezi proiecte corecte. Azi eşti director, mâine pleci, dar finanţarea externă e garantată şi proiectele merg mai departe.
Totodată, împreună cu cei de la Universitatea Babeş-Bolyai sau Universitatea Tehnică, dorim să punem la punct un proiect care să ne permită printr-un click la calculator să ştim statutul fiecărui teren, dacă este public, privat, a cui este; de aceea suntem regie de patrimoniu.
Nu în ultimul rând, ne focalizăm atenţia asupra Castelului de la Răscruci. Chiar am numit nişte colegi care se vor ocupa strict de Castelul de la Răscruci, în ideea de-al face în aşa fel încât să intre în circuitul turistic al judeţului.
Acestea sunt doar câteva dintre proiectele pe care urmează să le demarăm noi, acum.
De obicei, la schimbarea conducerii unei instituţii publice, urmează un val de concedieri. Chiar şi la RAADPP vor fi modificări de organigramă…
Mircea Avram: Nu dăm pe nimeni afară, dar angajaţii nu s-au născut şefi sau să vină să fie şefi. Doar prin muncă şi nu prin altceva poţi să ridici o regie. Prin muncă apar şi rezultate, nu prin certuri, bârfe şi altele. Şi încă ceva, politica trebuie lăsată afară. Aici se face administraţie.