Ieri, în Sala „Ioan Mușlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a avea loc lansarea primei enciclopedii istorice a jurnalismului din România – Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronilogică, volum coordonat de profesorul Marian Petcu, conferențiar la Facultatea de Jurnalism și Ştiintele Comunicării din cadrul Universității București.
Evenimentul de la Cluj a însemnat lansarea la nivel național a cărții care tratează 280 de ani de jurnalism din România.
Față de volumele de istorie a presei apărute până la ora actuală, cartea lansată ieri prezintă în date, alături de presa scrisă, și posturile de radio şi TV, dar și asociațiile de jurnaliști care au funcţionat în România.
Istoria jurnalismului din România în date s-a bucurat de contribuția a peste 100 de studenți din toată țara, dintre care 13 de la Cluj.
„Am ținut neapărat să lansăm această carte monumentală la Cluj din mai multe motive, unul din primele motive fiind datorat faptului că nașterea ei a avut loc la Cluj, în luna noiembrie 2005, în cadrul simpozionului Presa românească, trecut, prezent și perspective, când Marian Petcu a propus înființarea Asociației Română de Istorie a Presei, care avea trei obiective importane: înființarea unei reviste de specialitate, înființarea unui muzeu al presei românești, un tratat despre istoria presei românești. Primele două obiective au fost atinse, cu tratatul este mai greu, iar specialiștii sunt mai puțini. În acest context, în 2008, la Universitatea Vasile Goldiș din Arad, Marian Petcu a propus elaborarea unei lucrări privind istoria presei din românia în date, demers impresionant în care au învins ambiția sa, puterea de muncă. Peste 35.000 de jurnaliști, foarte multe instituții de presă, au fost cuprinse în acest volum care pentru noi este o victorie dublă, nu numai ca domeniu de cercetare, ci și a Asociației, pentru că această carte s-a plămădit cu ajutorul unor membri ai Asociației”, a declarat prof univ dr Ilie Rad din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB).
Dânsul consideră că reprezintă o mare victorie și totodată o bucurie de nedescris faptul că au fost capacitați 13 studenți de la Cluj în realizarea acestei cărți.
„Ne-am bucurat că în sfârșit a fost lansată. Într-adevăr, am și uitat că am colaborat la realizarea ei, am uitat de proiect. Ulterior ne-am bucurat, ne-am bucurat că munca noastră de la bibliotecă a dat roade, pentru că mergeam zi de zi la bibliotecă și răsfoiam ani întregi de presă adusă de bibliotecare în cărucioare”, a spus drd Cornel Crișan.
Directorul Departamentului de jurnalism al FSPAC, conf univ dr Elena Abrudan, a explicat necesitatea conceperii unor asemenea lucrări, care să ne aducă cât mai aproape de prezent, prin care să constantăm legătura cu Occidentul, nivelul la care am ajuns din acest punct de vedere.
Proiectul realizării unor asemenea instrumente de lucru datează încă de la sfârșitul anilor 1.800, ideea aparținând Academiei Române, și a fost reiterat de către Marino, ” însă în domeniul jurnalismului s-a rămas în urmă”, constată prof univ dr Mircea Popa, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia.
Coordonatorul cărții, Marian Petcu, se declară profund șocat de efectele implicării mediului politic în bibliotecile din România, lucru de care s-a lovit din plin pe parcursul efortului de completare a cărții. „Am descoperit o Românie pe care nu mi-aș fi dorit să o întâlnesc, de exemplu la bibliotecile județene, cu foarte mulți specialiști, unde am crezut că au clarificat producția de presă din județele lor, pentru că de asta sunt plătiți, însă am constatat că acest lucru nu s-a întâmplat. Jumătate din bibliotecile publice au refuzat să participe la acest proiect”, a menționat dl Petcu.
Volumul de istorie a presei oferă pentru prima oară informații relevante nu numai despre producția jurnalistică de limbă română, ci și despre cea a comunităților maghiară, germană, evreiască, bulgară, sârbă, rusă etc.
Răsfoind paginile cărții se constată din datele prezentate și modul în care criza financiară mondială a afectat presa. Dacă înainte de anul 2008 se constată o abundență de publicații active, ultimii ani de jurnalism din România sunt prezentați în puține pagini.
