Încă de la finalul anului trecut, România cunoaşte o criză a citostaticelor, medicamente absolut necesare bolnavilor de cancer.
În teorie, această criză a medicamentelor care ajută vieţii bolnavilor, se putea rezolva prin alocarea unei sume de 800.000 de euro. Suma este necesară pentru crearea fondului de rulment din care să se achiziţioneze tipurile de medicamente care lipsesc din farmacii, punând bolnavii în dificultate în lipsa administrării tratamentelor, inclusiv bolnavii care cotizează – în mod absolut obligatoriu, la sistemul asigurărilor de sănătate; aceeaşi bolnavi care au dreptul prin lege să beneficieze gratuit de tratamentul cu citostatice pentru tratarea acestei maladii.
În practică, „dumnezeii” de la Ministerul Sănătăţii şi de la Ministerul de Finanţe, nu au alocat aceşti bani, 800.000 de euro pentru viaţa bolnavilor de cancer! În practică, în farmacii încă lipseşte o mare parte din citostatice. În practică, bolnavii şi aparţinătorii aleargă din farmacie în farmacie în căutarea medicamentelor. În practică, bolnavii plătesc din buzunar ceea ce statul este obligat să le ofere. În practică, ai bani pentru citostatice, trăieşti!
O altfel de practică ne arată, că aceeaşi „dumnezei” ministeriabili au decis, prin proiectul Legii Bugetului, alocarea a peste 800.000 euro pentru creşterea achiziţiilor unor bunuri, nu la fel de stringente precum citostaticele, respectiv: bonete şi halate.
Cer pe această cale premierului şi celor doi miniştri – de la Sănătate şi Finanţe, să găsească urgent fondurile şi formula de alocare, şi să rezolve criza citostaticelor.
Cer acestor „dumnezei” temporari în funcţii publice dar care se joacă cu vieţile celor mai afectaţi români, să sisteze risipa banilor către companiile prietene şi să îndrepte cei 800.000 de euro către fondul necesar bolnavilor.
