Sute de clujeni au participat în această dimineață la ceremonia dedicată celor 166 de ani trecuți de la nașterea poetului și gazetarului Mihai Eminescu, zi devenită a Culturii Naționale.
ÎPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului a oficiat o slujbă de pomenire a sufletului Poetului Național, urmată de înșiruirea coroanelor și jerbelor de flori la picioarele statuii amplasată în fața Operei Naționale.
„Gândul este cel pe care-l sugerează Sfântul Apostol Pavel: „Aduceți-vă aminte de înaintașii voștri, băgați bine de seamă cum și-au trăit viața și urmați-le exemplul”. Am putea învăța multe de la Eminescu. În ce ne privește, observăm că a fost un om cu o viață spirituală aleasă și în același timp și-a iubit neamul cum nu l-a iubit altcineva. Când spun că a avut o viață spirituală aleasă, putem trage concluzia din multe poezii, una adresată Maicii Domnului. Iar în ce privește țara, toată lumea știe poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Dorea tot ce-i mai bun. Acum, dacă noi l-am urma pe Sfântul Pavel, imitând exemplul lui Eminescu, n-am fi epigoni. Din păcate, prin faptele noastre de multe ori suntem epigoni. Pomenindu-l pe el, ne lustruim pe noi. Veacul acesta în care atașamentul față de valorile spirituale, naționale, a slăbit, încă o dată, Eminescu ne dă prilejul să revigorăm în suflet dragostea față de Dumnezeu și față de țara aceasta pe care ne-a dat-o. E frumoasă, să o iubim și să o cinstit. Cea mai mare cinste o aducem când suntem după voia lui Dumnezeu”, a declarat ÎPS Mitropolit Andrei.
„Astăzi este Ziua Culturii Naționale, un bun prilej să ne bucurăm că orașul nostru e pe lista scurtă pentru Competiția pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană. Anul trecut a fost Anul internațional al luminii și metaforele erau la îndemână. A fost anul tineretului, legat de titlul pe care Cluju-l deținea. Anul acesta, Națiunile Unite au decis că e Anul leguminoaselor. La o primă vedere, ai zice că metafora se află în impas. Națiunile Unite au recurs la o metaforă: semințe pentru un viitor durabil. În caietele lui Eminescu am descoperit, firește, următoarea frază: „Mintea omului este ca ogorul: dacă vrei să dea roade, trebuie să-i dai ceea ce are nevoie”. Să dai minții omului lucrurile de care are nevoie, știința pentru ca ea să rodească, să devină sămânță pentru un viitor durabil. Constantin Noica avea dreptate: de câte ori gândești ceva și vrei să spui, descoperi în caietele lui Eminescu că Eminescu a spus-o deja și mai bine. Să ne amintim de acest lucru, de nevoia de cultură, de datoria noastră de a ne cultiva, de a ne lumina, de a deveni mai buni și mai deștepți. E din păcate o datorie parcă mai puternică ca altă dată fiindcă trăim într-o vreme în care în ciuda progreselor uimitoare ale speciei umane, descoperim tot mai multe dovezi de ignoranță, superstiție, respingere de carte, de obscurantism. Deși mileniul este unul al cunoașterii, datoria noastră este să aducem semințe în ogorul minții noastre în așa fel încât prin cultură să fim și să rămânem”, a afirmat Irina Petraș, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
La eveniment au participat și președintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mânzat, vicepreședintele CJ Cluj, Vákár István, viceprimarul Gheorghe Șurubaru, subprefectul GyÖrke Zoltán, consilierii județeni Cristian Todea, Ioan Petran, consilierii locali Loredana Pop, Geréd Imre, Constantin Tomoș, Ligia Bocșe, Flavius Milășan, Marcu Valtar, conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, prorectorii Universității Babeș-Bolyai, Ioan Bolovan și Călin Rus, președintele Organizației de Femei a PNL Cluj, Mihaela Suciu.
