,,Experiența ne arată că dezvoltarea unei localități se datorează mai ales priceperii și abilităților manageriale ale primarului, iar acest lucru nu este legat în mod direct de faptul că edilul a fost ales prin unul sau două tururi de scrutin. Constatăm că, deși în urmă cu patru ani președinții consiliilor județene au fost aleși în mod direct de către cetățeni, iar în urmă cu opt ani au fost aleși de către consiliile județene, nu a existat niciun fel de diferență de legitimitate între cele două cazuri. Acum, revenim la sistemul alegerii președintelui de către membrii consiliului județean și niciun partid nu a semnalat faptul că ar fi scăzut legitimitatea președinților de consilii județene”, a subliniat Kovács Péter, președintele executiv al UDMR, care a criticat în declarația sa de azi, 25 ianuarie, inițiativa organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.
El este de părere că ne confruntăm cu o nouă inițiativă de tip populist, pe care partidele românești o adoptă cu prea multă ușurință. Ori de câte ori li se pare că o presupusă decizie ar fi pe placul electoratului, de multe ori aleg să se răzgândească, reconsiderându-și propriile decizii anterioare.
Președintele executiv al Uniunii a reiterat, cu acest prilej, faptul că, pentru a doua oară, politicienii liberali revin asupra modificărilor legii electorale: mai întâi au sprijinit în Parlament prevederile referitoare la votul celor din diasporă, după care, la scurt timp, s-au răzgândit. Acum aplică aceeași strategie, deși votaseră, la momentul potrivit, în favoarea alegerii primarilor dintr-un singur tur de scrutin.
”Într-un astfel de context politic este foarte dificil să planifici și să organizezi bazându-te pe legile aflate în vigoare”, a declarat Kovács Péter, subliniind, totodată, că și Curtea Constituțională – ținând cont de recomandarea Comisiei de la Veneția – s-a pronunțat împotriva modificării legii electorale cu un an înaintea desfășurării alegerilor. ”Regulile nu pot fi schimbate după începerea jocului”, a precizat liderul executiv UDMR.
„Un alt aspect, deloc neglijabil, este și faptul că o asemenea măsură ar presupune cheltuieli inutile din bugetul de stat, excedentul ajungând la sume importante care ar putea fi folosite în scopuri mai utile”, a concluzionat Kovács Péter.
