Comisia Europeană a luat azi, 29 martie, o nouă decizie, de data aceasta una pozitivă, despre inițiativa cetățenească europeană Minority SafePack: a înregistrat parțial inițiativa, mai precis nouă dintre cele unsprezece propuneri ale acesteia. MinoritySafepack a fost înaintată Comisiei în 2013, la propunerea UDMR, de către Uniunea Federativă a Națiunilor Europene (FUEN), organizația umbrelă care și-a asumat reprezentarea numeroaselor minorități naționale autohtone din Europa. Instanța europeană de la Luxemburg a abrogat în februarie decizia Comisiei deoarece aceasta nu a argumentat temeinic decizia sa privind respingerea Inițiativei și nu a identificat exact acele propuneri care nu intră în competența UE. Prin lipsa unei argumentări detaliate, CE a privat inițiatorii de posibilitatea elaborării unei noi propuneri, iar astfel, Curtea a obligat CE să adopte o nouă decizie în cazul Inițiativei Minority SafePack. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, membru al grupului de inițiatori, și Vincze Loránt, președintele FUEN, au salutat decizia Comisiei Europene, care face posibilă începerea strângerii semnăturilor necesare și începerea procesului de legiferare.
Președintele Kelemen Hunor, care conduce delegația Uniunii la Congresul Partidului Popular European, a reiterat importanța susținerii inițiativei Minority Safepack. „Noi nu am dat înapoi atunci când Comisia Europeană a respins inițiativa Minority Safepack. Nu dăm înapoi nici acum, când se deschide posibilitatea de a duce la bun sfârșit ceea ce ne-am propus să realizăm, cu ani de zile în urmă, prin această inițiativă cetățenească europeană. Noi cerem, în continuare, instituțiilor Uniunii Europene, în numele minorităților autohtone din Europa, să se angajeze într-un dialog urmărind crearea unui cadru comun care să reglementeze drepturile minorităților și să instituie măsuri legate de diversitatea lingvistică și culturală”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor.
„Inițiativa Minority SafePack deschide o cale nouă și inedită în domeniul protecției minorităților”, a declarat Loránt Vincze, președintele FUEN, adăugând că: „Am acceptat înregistrarea parțială din partea Comisiei Europene pentru că aproape toate propunerile noastre majore au fost incluse, adică peste 80% din pachetul inițial al MSPI a fost acceptat. Este un rezultat care ne-a depășit toate așteptările și considerăm că îl putem prezenta cu mândrie în Europa. Astfel, nu mai puțin de 9 acte legislative pot fi inițiate în urma strângerii de semnături, adică mai mult decât am obținut în domeniul protecției minorităților, de la semnarea Tratatului de la Roma încoace”.
Loránt Vincze a mai spus că FUEN dorește să strângă semnăturile prin intermediul unei campanii puternice și remarcabile. Inițiatorii au 12 luni la dispoziție pentru strângerea celor 1 milion de semnături care pot proveni de la toți cetățenii europeni și nu doar de la minoritari. „Avem un an ca să atragem atenția Europei asupra celor 60 milioane de cetățeni care aparțin unei minorități naționale sau lingvistice. Prin această cale dorim să prezentăm și situația și dorințele minorităților din întreaga Europa și să convingem europenii să ceară, prin semnătura lor, protecția patrimoniului cultural și lingvistic, să sprijine regiunile minoritare”, a subliniat președintele FUEN.
Liderul UDMR a mai precizat că obiectivele Uniunii în privința politicii UE față de minorități coincid cu prioritățile aflate pe agenda din România. “În curând, vom propune modificarea legislației în domeniul utilizării limbii materne astfel încât să devină obligatorie aplicarea drepturilor lingvistice în toate zonele unde trăiesc maghiari. Dorim reducerea pragului pentru utilizarea limbii materne de la 20 la sută, cât este în prezent, la 10 la sută. Conform proiectului nostru legislativ, trebuie inscripționate și în limba maghiară denumirile de localități, străzi, instituții și spații publice și, în același timp, trebuie asigurat accesul la informațiile de interes public și în limba maghiară. De asemenea, nerespectarea acestor prevederi legale ar trebui să atragă sancțiuni”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor.
*** Despre iniţiativa cetăţenească europeană
Introdusă de Tratatul de la Lisabona în 2012, iniţiativa cetăţenească europeană este o invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre din cele 28. Cu toate acestea, Comisia nu are obligaţia de a propune legislaţie pe baza unei iniţiative, iar multe inițiative sunt respinse de Comisie în faza preliminară, cu mult înainte de strângerea semnăturilor. Așa s-a întâmplat și cu Minority SafePack, inițiativa minorităților naționale din Europa în toamna anului 2013, motiv pentru care FUEN (Uniunea Federativă a Naționalităților Europene) a dat în judecată Comisia Europeană. Pe 3 februarie 2017, Tribunalul Curții Europene din Luxemburg a obligat Comisia Europeană să ia o nouă decizie, mai elaborată. Pe 29 martie 2017, Comisia a decis să accepte înregistrarea parțială a pachetului Minority SafePack (9 propuneri din 11 au fost acceptate). Printre inițiatorii Minority Safepack se numără președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele FUEN din 2013, Hans Heinrich Hansen, un înalt diplomat al ONU, reprezentanți ai minorităților naționale autohtone din Europa, lideri regionali și miniștri.
Leave a Reply