În acest sfârșit de săptămână, municipiul Cluj-Napoca a găzduit cel mai mare eveniment științific anual dedicat jurnalismului, Congresul Național de Istorie a Presei. Aflat la ediția a X-a, evenimentul a avut tema „Tradiţii ale presei religioase din România”, pentru care s-au pregătit peste 70 de participanţi, profesori de la importante universităţi din România şi din Republica Moldova, cercetători, teologi şi jurnalişti.
La conferința inaugurală, care a avut loc vineri, au ținut discursuri Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cristian Ioan Videscu, secretar de Stat, Departamentul Centenar din Cadrul Guvernului României, conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociației Române de Istorie a Presei și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Mitropolitul Andrei a reflectat în mesajul său puterea cuvântului, subliniată și în Sfânta Scriptură. Răspunderea jurnalistului e foarte mare, pentru că poate avea o atitudine profetică sau o atitudine manipulatoare. Atitudine profetică, salvatoare, după exemplul proorocului Ezechiel: “Fiul omului, vorbeşte copiilor poporului tău şi spune-le: “Când voi aduce sabia peste vreo ţară, şi poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare şi-l va pune ca străjer, dacă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trâmbiţă şi va da de ştire poporului, şi dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiţei nu se va feri, şi va veni sabia şi-l va prinde, sângele lui să cadă asupra capului lui. Fiindcă a auzit sunetul trâmbiţei, şi nu s-a ferit, de aceea, sângele lui să cadă asupra lui; dar, dacă se va feri, îşi va scăpa viaţa. Dacă însă străjerul va vedea venind sabia, şi nu va suna din trâmbiţă, şi dacă poporul nu va fi înştiinţat, şi va veni sabia şi va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului.” Dar jurnalistul poate avea și atitudine manipulatoare. În Evanghelia după Ioan, Mântuitorul le spune iudeilor, care l-au provocat: “Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii”.
Rectorul Ioan Aurel Pop a precizat că în cele trei universități moderne ale României, trecutul legat de presă s-a bucurat de atenție încă din sec. al XIX-lea, tradiții importante fiind la universitatea clujeană și în perioada în care a funcționat sub Imperiul Austro-Ungar, cât și în perioada când a fost refondată ca universitate românească sub regele Ferdinand. “Această universitate a avut tendința de a cultiva și dimensiunea istorică a fiecărei discipline și de aceea cred că inițiativa facultății noastre a fost binevenită. Îi felicit pe toți inițiatorii, în frunte cu profesorul Ilie Rad”, a adăugat academicianul.
Ioan Aurel Pop a avut de altfel și o cuvântare pe tema modului în care jurnaliștii reflectă istoria. “Reflectarea istoriei în presă e un lucru delicat, mai ales de când jurnaliștii nu mai sunt și oameni de cultură. Îți era rușine să apari în fața unui jurnalist și să nu fii la înălțimea lui. Jurnaliștii nu mai sunt neapărat oameni de cultură, sigur, nu toți. Uneori aceasta a dus la aspecte grave. Reflectarea istoriei în presă cred că are legătură și cu amatorismul. Istoria tratată de nespecialiști din care decurg o seamă de fapte grave și istoria tratată de nespecialiști se bazează pe necunoașterea metodelor istoriei. Ca și cum aș fi chimist și nu aș ști ce înseamnă decantare. Se bazează și pe necunoașterea izvoarelor”. Concluzia este că toate derapajele prezente, fie că este vorba de cele generate de globaliști, fie că este vorbe despre cele ale autohtoniștilo, au ca sursă disprețul pentru știința clasică a istoriei, pentru meseria de istoric, pentru erudiție și pentru ceea ce reprezintă istoria în esența.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc: “Presa constituie un mijloc important de informare istorică și întotdeauna când vrem să aflăm date relevante despre o perioadă, despre o personalitate, primul lucru pe care îl facem este să căutăm în presa vremii, să vedem cum s-a reflectat, care a fost abordarea, pentru a înțelege mai bine trecutul, dar și prezentul. Vreau să felicit Asociația Română de Istorie a Presei și pe profesorul Ilie Rad, un om dedicat și identificat cu presa, care o viață a făcut ceea ce se pricepe cel mai bine, istoria presei. Felicitări pentru ce faceți pentru jurnalismul clujean și nu numai. Sunt aici prezent și ca formă de respect pentru ceea ce reprezintă universitatea în esență pentru acest oraș. Clujul a fost, este și va fi pentru mulți ani identificat cu universitatea în sens larg”.
Secretarul de stat Cristian Ioan Videscu a declarat că fără contribuția presei, marea contribuție a bisericii și școlii, România nu putea să fie așa cum este astăzi. “Sunt mândru de faptul că acest congres a început la Arad, în urmă cu 10 ani, pentru că și eu sunt din Arad, dar și pentru faptul că în această istorie a presei s-ar putea găsi un paragraf și despre mine, pentru că și eu am pornit din presă și uneori regret că am luat-o pe alte drumuri și am lăsat această minunată breaslă într-un plan secundar”, a preciat reprezentantul departamentului Centenar al Guvernului României. Acesta speră că manifestații similare Congresului de Istorie a Presei de la Cluj, care unește întreaga țară, să fie tot mai des organizate, nu doar acum și în 2018, ci pentru mulți ani înainte.
Asociația Română de Istorie a Presei a conferit Diplome de Onoare unor personalităţi care au sprijinit organizarea congresului, dar și Premiul pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan”, după numele primului român licențiat în jurnalism, în anul 1934, la Sorbona, premiu care a revenit poetului, romancierului, eseistului şi jurnalistului Horia Bădescu.
