FUEN, organizația umbrelă a minorităților din Europa, desfășoară în aceste zile, la Cluj, cel de-al 62-lea congres, la care participă un număr de peste 200 de delegați. Pe agenda internațională de discuții a ajuns și situația relocărilor forțate a romilor de pe strada Coastei lângă rampa de gunoi de la Pata Rât.
Linda Greta a fost vocea romilor clujeni, la rândul ei evacuată în decembrie 2010.
„Am fost o comunitate integrată, locuind în centrul orașului, copiii mergeau la grădiniță, școală, liceu, fiecare aveam un job. În două zile, autoritățile locale ne-au decis soarta, am primit o notificare că trebuie să ne adunăm lucrurile pentru că vom fi evacuați. Ne-am adunat lucrurile cu 5 zile înainte de Crăciun. Lucrurile noastre au fost mutate cu mașini de gunoi, unde se aruncă gunoaiele. Sunt 4 comunități distincte la Pata Rât, unde nu mai este acces la apă, electricitate, astfalt. Se vorbește de educație – e important, din păcate neavând o locuință adecvată în care să ai minime condiții de trai, nu ai cun să ajungi la școală. Acolo sunt 1800 de persoane, 400 de familii care trăiesc sub pragul minim al sărăciei. Am avut un proiect pe rol, Pata Cluj, au fost construite 35 de locuințe cu fonduri norvegiene pentru că în România ca să aplici la locuință socială trebuie să ai doctorat, școală superioară”, a declarat aceasta.
De situația de la Pata Rât s-au convins cu proprii ochi invitații congresului, care au vizitat comunitățile de acolo. Ei au aflat și că problema evacuărilor e sistematic făcută în alte orașe românești, la Baia Mare, Piatra Neamț, Tulcea, unde romii sunt izolați la marginea orașului și unde există segregare nu doar la căutarea unui loc de muncă, ci chiar și la școală.
Fostul viceprimar al Clujului, Anna Horvath, s-a numărat printre participanții congresului, dânsa fiind și vicepreședinte executiv al UDMR, una dintre organizațiile gazdă ale evenimentului. „Nu doar realitatea situației de la Pata Rât a făcut să se aducă în discuție acest punct – și foarte bine că s-a adus în discuție – ci acest gen de situații, nefiind singular cazul. De la Roma până în alte locuri se formează astfel de puncte de sărăcie cu care niciun stat al UE nu are soluții magice. Situația de la Pata Rât nu s-a format de pe o zi pe alta, e rezultatul unui proces de lungă durată, și soluțiile sunt de lungă durată. Prin urmare, integrarea acestor persoane, mai bine spus reintegrarea, nu se poate realiza de pe o zi pe alta. Administrația locală a făcut pași, cu susținere de la fondurile norvegiene și resurse de la bugetul local, dar efortul trebuie continuat, nu trebuie stopat cu finalizarea proiectelor existente. E de bun augur că FUEN își asumă și subiecte care nu sunt în mod tradițional printre preocupările acestor organizații membre”, a declarat Anna Horvath pentru ClujAzi.ro.
Vice-președintele FUEN, Gösta Toft, reprezentant al minorității germane din Danemarca, a precizat că după ce a văzut filmul de prezentare a comunității de la Pata Rât și după ce a făcut vizita la fața locului, a rămas cu niște impresii „îngrozitoare”, „pentru că acești oameni sunt aduși în situații inumane”.
Și fiindcă FUEN urmărește să facă pași concreți pentru protecția drepturilor minorităților europene, sâmbătă, a fost votată în unanimitate o rezoluție dedicată minorității sinti-germane și romilor, prin care organizația se angajează să militeze pentru dreptul la locuire al acestora și pentru apărarea drepturilor umane de bază, nu doar a celor culturale-lingvistice.
Prin rezoluție se arată că romii nu sunt discriminați doar atunci când vor să semneze un contract de vânzare-cumpărare, ci și atunci când apelează la o locuință socială, ei trăiesc în condiții foarte mizere, încât le e periclitată sănătatea.
„Ori de câte ori se remodelează un oraș, romii sunt scoși în afara orașului. Aproape de Napoli a avut loc recent o asemenea întâmplare, comunitatea a fost evacuată ilegal. Uneori ele se fac legal, dar noi înțelegem prin termenul ilegal relocarea din casa lor, fără dorința lor, indiferent dacă au avut locuința în proprietate sau chirie. Situațiile le recunoaștem când au alegeri, iar partidele de dreapta vor să se pună bine cu romii când trebuie să primească voturi. Rezoluțiile Națiunilor Unite nu permit evacuările la distanțe mari, în locații insalubre, cum e situația de la Pata Rât, evacuați la groapa de gunoi. Amnesty Internațional documentează cazurile și e cazul să se impună măsuri de infrigement. Ar fi util ca la nivel european instituționalizat să fie o comisie care să se ocupe de dreptul la locuire al romilor. Nu doar autoritatea locală să fie încărcată cu această responsabilitate, e în primul rând responsabilitatea statutului național, dar anumite organizații se pot ocupa de problemă. E nevoie de strategii de incluziune”, a spus un reprezentant al sintilor.
Leave a Reply