La initiativa europarlamentarului român Daniel Buda, zona Clujului a găzduit în aceste zile una din cele mai mari delegații regionale de la Bruxelles ca număr și coordonatori, fiind reprezentate la cel mai mare nivel grupurile parlamentare europene PPE, S&D, Verzii și Liberal. Din delegație au făcut parte șeful Comisiei REGI a Parlamentului European, Lambert von Nistelrooij, comisarul Corina Creţu, europarlamentarul Joachim Zeller, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI), respectiv șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rassmusen.
Oaspeții au avut un program foarte ocupat, care a presupus vizite în regiunea Clujului. Miercuri ei au tras primele concluzii legate de procesul de absorbție al banilor europeni în România și Regiunea Nord-Vest în special. Cu toate că per total ei văd o evoluție pozitivă în materie, au afirmat răspicat că birocrația de la Guvern e sufocantă și că statele care cotizează la bugetul UE mai mult decât primesc înapoi vor cere după anul 2020 un bilanț al absorbției fondurilor structurale, iar dacă România arată din nou în formă slabă, pur și simplu acele state nu vor mai direcționa bani către politica de coeziune a românilor.
Un ultim exemplu oarecum surprinzător a venit chiar cu câteva minute înainte ca delegația europeană să zboare spre Bruxelles, din Cluj-Napoca. În incinta Aeroportului Internațional Cluj, care mâine atinge pragul de 2 milioane de pasageri transportați în 2017, dintr-o prezentare a comandantului David Ciceo, au putut afla că aeroportul s-a dezvoltat fără bani europeni în ultimul exercițiu financiar din cauza Guvernului, care a uitat de infrastructura aeriană când a realizat ghidurile de finanțare. Mai mult, din cauza Ministerului Transporturilor, s-au pierdut bani europeni – zeci de milioane de euro – cu care aeroportul intenționa să se conecteze la calea ferată și la centura ocolitoare a orașului Cluj-Napoca.
”Ne-ați arătat niște cifre cu privire la dezvoltarea aeroportului și cred că această direcție a luat-o și zona după aderare. Am văzut că fondurile europene au jucat un rol important în perioada 2007-2013 în special. Am văzut și că fondurile au fost folosite eficient și eficace, lucru important pentru tânăra generație, pentru că se investește în educație, centre verzi, incubatoare, universități, centre de cercetare, care permit să se orienteze pe piața muncii și să-și găsească loc de muncă. România rămâne un stat cu trecut dificil, în tranziție, iar fondurile structurale trebuie să ajute România. Per total se observă o evoluție pozitivă. La acest lucru participă și primarii de aici, la Cluj-Napoca și Turda am văzut primari ambițioși, care știu să folosească fondurile UE, care au ca focalizare creșterea și ocuparea forței de muncă. Totuși am văzut că în ultima vreme procesul de absorbție a fondurilor structurale e din ce în ce mai lent, rata de accesare a banilor a fost în ultimii 3-4 ani foarte lentă, dar acum începe din nou să se accelereze. Ne apropiem de finalul perioadei de programare. UE se va confrunta cu noi cheltuieli, provocări noi, cum ar fi migrația în creștere din exteriorul UE, refugiații, șomajul în multe regiuni din statele membre etc. Avem și ieșirea din UE a unui stat foarte important, care cotiza la bugetul UE cu mai mulți bani decât primea, trebuie să ne luptăm ca politica de coeziune să se mențină pentru ca toate statele să-și păstreze echilibrul economic. Pentru noi aceste fonduri înseamnă o descentralizare a utilizării banilor și administrarea fondurilor trebuie să fie descentralizată, iar pentru asta trebuie create structuri regionale, pentru evitarea birocrației. România primește 30 mld. euro, 2% din PIB, și este mult pentru România. Dacă vedem că o parte din sumă nu e absorbită, acest lucru va avea o influență asupra discuțiilor pe cum va continua politica de coeziune. Comisarul Corian Crețu a promis că se va accelera procesul de absorbție”, a declarat Carsten Rassmusen.
Printre sectoarele lovite de birocrația de București, oficialii europeni au enumerat IMM-urile și insittutele de cercetare, care nu ajung suficient de rapid la fonduri. ”Am câștigat mult material de discuții la Bruxelles în aceste zile”, a completat neamțul.
Din vechea perioadă de programare, absorbția României este de peste 90% (a fost de doar 9% în 2012). În anul 2016, țara noastră a înregistrat performanța de a nu fi avut niciun euro absorbit pentru că nu am avut autorizată nicio autoritate de management. Abia după 3 ani de la demararea noului exercițiu bugetar 2014-2020 avem acreditat mecanismul. Bucureștiul nu se îngrijorează și a depus momentan cereri de finanțare pentru proiecte în valoare de 80 mil. euro, anunțând că până la finalul anului va fi atins pragul de 4. mld. euro.
Europarlamentarul Daniel Buda atrage atenția asupra scrisorii semnate în această vară de cei 4 comisari europeni: Corina Cretu – politica regională, Gunther Oettinger – buget, Marianne Thyssen – ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Karmenu Vella – mediu, pescuit și afaceri maritime, prin care își arătau îngrijorarea față de întârzierile în acreditarea autorităților de management de la București. ”Există și o atenționare din partea Corinei Crețu, potrivit căreia se pregătesc scrisori de presuspendare a finanțării pentru România. suntem în faza în care avem unități acreditate, dar trebuie să recuperăm 3 ani de zile. Dl Zeller a mai fost în România, a văzut aceleași probleme, România are o foarte bună oportunitate de absorbție a fondurilor europene, dar statele membre net contributoare își vor pune problema dacă merită să mai trimită bani încoace”.
Descentralizarea, soluția cheie
Șeful Comisiei REGI a Parlamentului European, Lambert von Nistelrooij, consideră că situația din România e dificilă pentru că țara nu s-a dotat cu anumite elemente vitale pentru absorbția fondurilor cum s-a procedat în Polonia, prin consolidarea regiunilor. ”Aici aveți 42 de județe slabe individual, care funcționează corect. Există județe care pot fi grupate într-o singură regiune, avem exemplul acordului pe 6 ani în Țările de Jos, fiecare regiune are un ecosistem propriu, există un acord cu privire la cum se cheltuie fondurile, iar Guvernul nu mai intervine. În 2002 am făcut un raport pentru CE și am avertizat că trebuie îmbunătățită situația, dar e aceeași. O țară care dă mai mulți bani decât primește de la bugetul european, se uită la perioada rămasă: 2020, 2021, 2022, iar dacă nu veți cheltui banii puși în buzunar, va spune: credeți că vom mai da forțat bani?”
Alte exemple pozitive prin descentralizare au fost expuse landurile germane și Irlanda, unde mai demult toate fondurile importante erau direcționate doar spre Dublin, Sudul fiind ignorat.
De unde vine birocrația în domeniul fondurilor europene?
Procentual, 30% de la Bruxelles și 70% din statele membre, spun reprezentanții REGI. Regulamentele principale sunt decise de PE împreună cu Consiliul European, sunt 270 de pagini grupate în mai multe regulamente. Consiliul lucrează norme de aplicare pentru statele membre – un document de 2000 de pagini. Banii se alocă pentru fiecare stat membru, iar pentru programele operaționale sunt responsabile statele membre și am auzit că regulamentele locale pot să ajungă la 15.000 de pagini.
Oficialii au prezentat și câteva soluții pentru accelerarea procesului de absorbție pentru România, cum ar fi utilizarea unor sume fixe mai frecvent, operarea cât mai rapidă de modificări în Programele Operaționale, și alte mecanisme pentru gestiunea financiară mai rapidă. Ei speră doar că și Guvernul României își va reduce partea de birocrație.
Mai mult, fiecare stat membru are posibilitatea de a stabili noi criterii pentru accesul la banii europeni, pe lângă ceea ce stabilește Bruxelles-ul.
Șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rassmusen, a oferit și exemplul concret al unor primari de lângă granița României cu Ungaria. Ungurii s-au folosit de apele termale la termoficare, printr-un proiect cu finanțare europeană, pe partea de energie și protejarea naturii. Vecinii din România au dorit să se facă la fel, dar li s-a spus că nu e inclus acest lucru în programele operaționale ale României.
Leave a Reply