Sala Multimedia a Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca a găzduit, luni seara, o întâlnire între managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU), Petru Sușcă, și medicii rezidenți. La întâlnire a participat și profesorul univ. dr. Petru Curșeu, care a prezentat rezultatele unui studiu axat pe contextul de muncă al rezidenților.
Problema abordată de centrul de cercetare al departamentului de psihologie al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul UBB în colaborare cu Spitalul Clinic Județean este legată de Sindromul Burnout. Acesta poartă numele și de sindromul epuizării profesionale și reprezintă o stare de epuizare atât fizică, dar și psihică. Aceasta apare de obicei la persoanele care au o profesie care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. La studiul realizat de prof. univ. dr. Petru Curșeu, alături de dr. Mara Bria și dr. Alina Fleștea au participat 140 de persoane, din toți cei cinci ani de rezidențiat. Au fost 48 de bărbați și 98 de femei care au răspuns chestionarului online, iar cei mai mulți participanți au fost din anul I (48) și cei mai puțini au fost rezidenți din anul V (5). Întrebările au vizat efortul solicitat de sarcinile de muncă, satisfacția profesională și timpul alocat. În urma răspunsurilor date de către respondenți, sarcinile administrative sunt consumatoarea de energie și timp, iar satisfacția profesională, pe o scară de la 1 la 5, reprezintă aproximativ 2,39, un rezultat sub media de 3. Procedurile de diagnostic și tratamentele sunt elemente care necesită la fel, efort și timp alocat ridicate, dar satisfacția este medie. Discuțiile dintre medic și pacienți sunt cele care se situează peste medie în corespondență cu toți cei trei indicatori (satisfacți e- 3,46; efort – 3,13; timp – 26,56).
Analizând cele două componente principale ale Sindromului Burnout, epuizarea și detașarea, realizatorii cercetării au observat că participanții de gen feminin sunt predispuși mai mult spre epuizare. Procentual 58,2% din femei au spus că se simt epuizate, pe când doar un procent de 35,7% dintre bărbați resimt epuizarea. În ce privește detașarea, medicii de genul masculin sunt mai detașați, în comparație cu femeile care sunt mai implicate. Dacă analizăm răspunsurile pe anul de rezidențiat, se observă faptul că, pe aceeași scară de la 1 la 5, medicii rezidenți de anul I au răspuns pentru epuizare cu 2,47, numărul fiind în creștere continuă până în ultimul an, unde s-a ajuns la 2,70. În cazul detașării lucurile stau invers: 2,86 în primul an și 2,21 în anul V. Principalii factori ai epuizării și ai distanțării sunt legați de volumul de muncă și solicitările emoționale. Cu toate acestea, niciunul dintre acești factori nu le provoacă medicilor rezidenți intenții de schimbare în carieră. Chestionarul online a cuprins și câteva întrebări cu privire la dorințele medicilor rezidenți. Astfel, întrebați dacă intenționează să facă o schimbare în carieră, cei mai mulți au răspuns în dezacord puternic cu acest lucru. Majoritatea participanților la studiu și-ar dori să lucreze în mediu privat sau în altă țară, alegere care cel mai probabil este determinată de elementul financiar.
Întrebat dacă s-a realizat și observație directă în cadrul acestui studiu, pentru a elimina subiectivismul răspunsurilor acordate de participanți, Petru Curșeu a răspuns că: ”Din păcate, observația directă pe teren nu s-a putut realiza din cauza lipsei resurselor financiare, acest proiect fiind unul pro bono”. Se dorește ca pe viitor grupul rezidenților care participă la acest tip de studii să fie mai mare și răspunsurile din chestionare să fie comparate cu rezultatele directe din teren. La finalul prezentării studiului și rezultatelor acestuia, managerul SCJU Cluj-Napoca, dr. Petru Sușcă a declarat că: ”Rezultatele sunt o realitate pe care o știm cu toții.” Acesta a mai adăugat că dacă va observa implicare din partea rezidenților și dorința reală de schimbare, este dispus să investească resurse personale, dar și resurse financiare. Pe lângă problemele epuizării, detașării, lipsei de satisfacție profesională, observate în urma studiului, dar cunoscute de către toată lumea, medicii rezidenți prezenți la întâlnire au pus mai multe întrebări managerului Spitalului Clinic de Urgență, spunându-și de asemenea nemulțumirile și propunerile. Au fost semnalate probleme cu privire la rampele de acces ale pacienților din diferite secții, a programelor de introducerea datelor care îngreunează munca medicului și o încetinesc. De asemenea s-a vorbit despre spațiile în care medicii rezidenți își desfășoară activitatea, camerele fiind prea mici și ei prea mulți, despre faptul că orele de gardă nu sunt plătite sau că nu le este asigurată masa. Directorul SCJU a răspuns întrebărilor medicilor rezidenți și a promis remedirea unora dintre problemele prezentate, despre multe dintre ele știind deja, dar ele rămânând nerezolvate până în prezent.
Ionela Avram
Leave a Reply