În acest sfârșit de săptămână a avut loc, la Cluj, forumul Demos dedicat politicii și dezvoltării locale într-o țară fragmentată, cu autorități confuze și comunități vulnerabile. Primul panel a fost dedicat puterii, resurselor și excluderilor în democrația locală, studiu de caz fiind chiar orașul-gazdă, Cluj-Napoca.
Mădălina Mocan, director în cadrul Centrului Rațiu pentru Democrație, a arătat că la nivelul Primăriei Cluj-Napoca este foarte bine mimată democrația, prin concepte bune asumate, dar care sunt implementate greșit, cum ar fi primul proces de bugetare participativă, online, considerat fără impact real asupra comunității ca întreg, atâta timp cât un director de școală, de exemplu, poate mobiliza lejer toți părinții și elevii să voteze pentru reparații la imobil, pe când în lista proiectelor propuse se pot afla proiecte mai valoroase.
Astfel a fost amintită și lipsa dezbaterilor publice pe tema proiectelor, lipsa unor criterii clare pentru acceptarea proiectelor de către comisia specială, lipsa unei proceduri simple de vot. Deputatul Adrian Dohotaru, prezent la discuții, a anunțat că în Comisia pentru muncă şi protecţie socială se lucrează la un proiect legislativ care să indice reguli minime de respectat în demararea unui proces de bugetare participativă.
Încă un punct la care orașul ”pârâie”, cu toate că pare că arată bine, este transparența. Mădălina Mocan a arătat cum actualul Consiliu Local este mai puțin transparent decât cele anterioare, lipsind rapoartele de activitate ale consilierilor, o dezbatere autentică asupra proiectelor propuse și un mecanism sănătos pentru chestionarea deciziilor autorității.
Totul s-ar rezolva prin democratizarea accesului la putere, prin amendarea legislației electorale, care să ofere și candidaților independenți șansa de a candida la alegeri. Și să fie alegeri în două tururi.
Gabriel Bădescu a vorbit despre instrumentele de măsurare a democrației, care pentru România par să nu funcționeze oricât de moderne sunt, din cauză că vocea multor comunități nu este băgată în seamă de către guvernanți. Aceștia din urmă mai nou nici măcar nu mai aplică la astfel de audituri internaționale, ca să nu le mai iasă pe ultimul loc prestația.
Claudiu Crăciun a adus în prim-plan descentralizarea – la modă în anii ’90-2000 – concept făcut praf acum de baronii locali, capacitați acum peste măsură de către șefii lor de partid, de la nivel central, cu imagine erodată.
