Miercuri seara, în plenul Parlamentului European, în prezența Comisarului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a avut loc o dezbatere pe tema interdicției impuse de Federația Rusă pentru sectorul UE al fructelor și legumelor. Pentru că este al patrulea an de embargou, parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene să găsească soluții structurale pentru despăgubirea sectoarelor afectate de pierderea acestei piețe importante de export.
Polonezii au precizat că fermierii europeni n-au legătură cu conflictul din Ucraina și că nu era cazul să sufere ei costurile principale.
În răspunsul său, Comisarul Phil Hogan a afirmat că 419 milioane de euro au fost acordați pentru asistență în acest context, pentru achiziționarea a 1,7 milioane tone de fructe și legume care nu au mai fost exportate în Rusia.
Încercăm să deschidem piețe din Asia, în special pentru mere, precum și în SUA și Canada. SUA nu și-a îndeplinit promisiunile de deschidere a pieței de fructe și legume. În ciuda a ceea ce se întâmplă, UE are 137 miliarde de euro creștere la export față de anul 2016.
Oficialii europeni atrag atenția și asupra faptului că în unele țări, cum e Polonia, există supraproducție care trebuie să fie prelucrată și prin eforturi interne.Între timp, în ultimii 3 ani, producția rusească a crescut, iar importurile din UE au scăzut cu 40%. Mai mult, au crescut cu 16% vânzările celei mai mari companii rusești din domeniul agriculturii, existând teama că și dacă s-ar ridica embargoul, Rusia nu va mai avea nevoie de importuri de fructe și legume.
Am primit despăgubiri doar în mică parte în portugalia. în lituania am mai avut interdicții impuse, acum embargoul a schimbat iar situația. de la începutul embargoului cu 34% a scăzut sectorul lactatelor, au început să cultive cereale. la fructe și legume am pierdut cea mai mare piață de export. Însă au fost inundații și pierderile vor fi uriașe.
Dacă portughezii și grecii se plâng de sumele extrem de mici primite drept compensație pentru pierderile în exportul de portocale, Lituania, obișnuită cu embargoul rusesc de-a lungul timpului, se află acum într-o situație inedită, sectorul lactatelor scăzând cu 34% după ce fermierii s-au reorientat spre cereale. Cum însă lituanienii au fost puternic afectați de inundații, embargoul va cântări enorm la final de an pentru economia țării.
Și europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din PE, a cerut Comisiei Europene să identifice noi piețe de desfacere în completarea acordurilor comerciale încheiate deja, cu condiția ca statele terțe să respecte în mod obligatoriu standardele de calitate la produsele agricole care sunt importate în Uniunea Europeană.
Sectorul legumelor și fructelor a avut de suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia. Prelungirea acestuia este de natură să provoace, în continuare, dezechilibre majore, inclusiv în statele membre care nu au avut raporturi comerciale directe cu Rusia. În aceste state, cum este și România, piețele au fost invadate de legume și fructe din state care tradițional exportau în Rusia, provocând scăderea semnificativă a prețurilor, ceea ce i-a adus pe fermierii autohtoni în pragul falimentului. Apreciez astfel că este nevoie din partea Comisei de un plan de acțiune concret care sa aibă în vedere toate statele membre ale UE, și nu doar cele care au avut exporturi directe în Rusia.
Găsirea de noi piețe de desfacere rămâne o provocare pentru Comisia Europeană. Apreciem acordurile comerciale încheiate în acest sens, dar domnule Comisar vă rog să rețineți un lucru ferm din partea Parlamentului European: nu putem fi de acord cu alte standarde de calitate la produsele agricole care sunt importate în Uniunea Europeană din statele terțe. Fie că vorbim de sectorul zootehnic sau vegetal, consumatorii din Uniunea Europeană trebuie să aibă garanția că produsele consumate au aceleași standarde indiferent de proveniența lor.
În cuvântarea sa, Daniel Buda a atras atenția și asupra problemelor pe care fermierii din statele membre le întâmpină și azi în relația cu retailerii. În ciuda existenței unor contracte ferme între părți, cu plata la maxim 7 zile de la vânzare, aceste condiții sunt în continuare încălcate de supermarketuri, iar anularea comenzilor de pe o zi pe alta, astăzi practică des uzitată, creează dificultăți majore fermierilor.
Unii europarlamentari, cum sunt reprezentanții Olandei (afectați de tăierea exporturilor de roșii), au cerut inclusiv negocieri pentru redeschiderea pieței rusești, însă Cristian Preda a explicat că acest lucru ar însemna pentru Uniunea Europeană o pierdere a credibilității.
Pe lângă reformele structurale solicitate Comisiei Europene în contracararea efectelor negative ale embargoului rusesc, vorbitorii au exprimat nevoia realizării de investiții majore în produsele afectate, precum și urgența identificării de noi piețe, lucru care ar funcționa mult mai bine decât alternativa achiziționării la prețuri mici a fructelor și legumelor și distrugerea lor.
