Unul dintre cele mai controversate dosare aflate în lucru pe masa DNA Cluj a fost cel cu privire la realizarea drumului turistic Ic-Ponor. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridica la aproape 1 milion de euro. După mai multe expertize și cercetări DNA a decis în urmă cu câteva luni să claseze dosarul. Clujazi.ro a stat de vorbă despre acest scandal cu fostul director al RAADPP Cluj, Mircea Avram, care a fost responsabil de proiectul Ic-Ponor.
Reporter: Cum s-a stabilit că în acest proiect cu finanțare europeană există prejudiciu?
Mircea Avram: Dacă citez din Ordonanța dată de către cei de la DNA, ca niște oameni care încercăm să privim realitatea, iată ce spune expertul judiciar al DNA, expert judiciar și al Tribunalului: ”Rezumând, arăt că formularea unor concluzii generale, în condițiile în care prelevarea de carote s-a făcut doar din anumite zone, s-ar putea să nu fie cea mai concludentă metodă, dar aceasta este metoda uzuală folosită de experții tehnici. Ipotetic vorbind, există și posibilitatea ca aceste carote să fi fost prelevate într-un mod cu totul întâmplător chiar din singurele zone unde existau acele neconformități”. De asemenea, ce mai spune expertul la întrebarea pusă de către apărătorul unuia dintre suspecți, întrebarea era următoarea: ”Este posibil ca betonul să plece din stațiile de betoane conform rețetei, dar la turnare, din cauza modalităților de turnare, vibrării insuficiente, transportului și amestecului de apă, să fie afectat betonul?” Expertul răspunde: ”Este posibil să se modifice betonul de la încărcare până la depunere din cauza factorilor enumerați anterior. Eu nu pot evalua decât betonul care a fost pus în operă, în niciun caz cel care a plecat de la stația de betoane. Eu am și menționat în cuprinsul expertizei că prin folosirea clasei de betoane puse în operă nu este afectată stabilitatea elementelor, ci rezistența feței expuse la factorii agresivi, cum ar fi sarea pentru degivrare și altele”.
Sunt aici, în Ordonanața DNA, 44 de pagini. M-am uitat și am încercat să văd cam ce este și cum este, pentru că orice aș fi spus înainte, s-ar fi interpretat că vreau sa influețez într-un mod sau altul.
Rep: Au fost în proiect neînțelegeri între constructori și Consiliul Județean…
- Avram: Exact cum se spune în Ordonanța acelora de la DNA, neînțelegeri au apărut între constructori și Consiliul Județean – citez: ”neînțelegerile au fost generate de către adoptarea de către Consiliul Județean Cluj a actului adițional despre care antreprenorul arată că nu l-a semnat întrucât constituie modificări unilaterale ale contractului prin care i s-a impus un grafic al lucrărilor care depindea de voința și conduita unui terț”. Deci e vorba de un act adițional făcut de către cei de la Consiliul Județean, respectiv Hotărârea de Consiliu Județean 110 din 29.04.2013, prin care constructorul spune că i s-au impus niște lucrări, care depindeau de voința unui terț, și nu a semnat. În consecință, firma MBS a notificat rezilierea contractului, invocând lipsa bunei credințe. Și, culmea, a și câștigat în instanță. Iar prin acest fapt, s-a reziliat contractul, deci în Instanță Consiliul Județean a pierdut procesul, și s-a reziliat contractul. După acel moment Consiliul Județean a comandat o expertiză făcută de către o firmă din Iași, care a stabilit prejudiciul de aproximativ 3 milioane și ceva de lei.
Rep: Cine era atunci președinte de Consiliu Județean?
- Avram: Atunci președinte de Consiliu Județean era Horea Uioreanu.
Rep: De ce credeți că au comandat expertiza?
- Avram: Eu cred că au apărut neînțelegeri între cele două părți după acel act adițional, și nu vreau să intru în detalii pe acest subiect, că acolo au fost tot felul de acuzații. Mie nu îmi place să acuz pe nimeni, mie îmi place să văd lucrurile corect. Au pierdut un proces – pentru că în 2012, în septembrie, când am fost pe teren, în urma inspecției de la fața locului, a fost o hotărâre de Consiliu Județean în care era menționat constuctorul ce își lua angajamentul că până în 2013, în luna mai, va termina lucrarea inclusiv cu asfaltare. Astfel, Consiliul Județean văzând că a pierdut un proces, a comandat o expertiză, unei firme din Iași, și a luat aceste carote. Întrebarea care și-o pune orice om de bună credință: dacă au comandat o expertiză și a luat niște carote, de ce nu au chemat și constructorul și proiectantul să asiste la proceduri? Să vadă și ceilalți când și de unde se iau probe, și cum se ia, pentru că asta era o întreabare cheie și în Ordonanța DNA. Și expertul spune: domnule, s-au luat probe așa, aleatoriu, și precizează mai ales că nu era influențată structura de rezistență a lucrărilor, deci doar suprafața, la contactul cu apa sau sarea, când se făcea deszăpezirea.
Având Ordonanța în față, pe care am primit-o de la unul dintre supecți, vă pot spune că eu în acest caz nu am dat nicio declarație, n-am fost chemat în anchetă nici ca martor, nici ca supect, cu toate că, și asta o spun așa, cu durere, o parte din funcționarii de la Consiliul Județean i-au spus președintelui Alin Tișe, până anul trecut, că ultimul care va fi chemat la DNA va fi Avram și că va suporta consecințele, arestare sau control judiciar. E dureros pentru mine acest lucru, pentru că poate sunt printre puținii care am vrut să se finalizeze acest proiect. Acest proiect era folosit ca un paravan pentru a acoperi nereguli din alte lucrări. Se spunea: domnule, am rezolvat în toate proiectele toate problemele doar la Ic-Ponor e hoție și așa mai departe. Tot proiectul Ic-Ponor este în lungime de 20,5 km, pavat cu piatră, cu spargere de piatră în munți, cu șanțuri, cu asfalt, cu poduri, este în valoare de 12 milioane de euro.
Eu am plecat de la RAADPP în 2012 și am revenit în 2014, când am găsit un om care a vrut să se finalizeze acest proiect, atunci președinte interimar, Vakar Istvan, și mi-am pus mandatul pe masă că acest proiect va fi finalizat, lucru regăsit și în Master Planul pe care l-am făcut în 2015 pentru drumurile județene. Am reușit să îl finalizăm, proiectul e finalizat. Nu s-au dat bani înapoi din acest proiect. Iar restul de finalizare, respectiv 12 milioane de lei, au făcut firma Drumuri și Poduri Județene, în asociere cu o altă firmă privată. Deci nu se putea pune problema de corupție. Este interesant și următorul aspect din Ordonanța DNA, anume că cei de la Consiliul Județean se constituie parte civilă pentru prejudiciul respectiv, atenție, la data de 16.09.2015! atunci era Mihai Seplecan președinte de Consiliu Județean. Se constituie parte civilă solicitând despăgubiri în cuantum de 19 milioane de lei, mai exact 19.482.000 lei. Din expertiză prejudiciul era de 3 milioane, dar ei daugă și cele 12 milioane care erau rest de executat din lucrarea deja licitată, pentru care se începuseră lucrările. Nu înțeleg de ce au adunat și cele 12 milioane, ca să fie cât mai mare prejudiciul în opinia publică? De ceea mulți spun că a fost vorba de un prejudiciu de 4 milioane de euro. Dacă din expertiză rezultă 3 milioane de lei, nu ai cum să ceri 19 milioane de lei. Licitația pentru restul de execuție s-a finalizat în 2 iunie 2015, deci cu câteva luni înainte, nu era contestată, se semnase contractul. Cum să ai pretenție și pentru restul de bani, dacă cei care abia au câștigat licitația, tocmai s-au apucat de lucru?
Rep: Când ați revenit dvs, în septembrie 2014, la conducerea regiei, care era situația proiectului?
- Avram: Nimeni nu vroia să facă nimic, toată lumea fugea când auzeau de proiect pentru că toți spuneau că vor fi arestări, pentru că sunt implicate fonduri europene, că sunt probleme. Am spus: domnilor, dacă nu se fură nimic și se lucrează, e mai bine să fie lucrul făcut.
Apoi am văzut că Mihai Seplecan declară că eu am fost chemat la DNA – eu îi doresc tot binele din lume lui Seplecan – să vă spun cum a fost acea întâmplare… În 2015 am primit la Regie o adresă de la Consiliul Județean, prin care ne cerea să stabilim noi prejudiciul la Ic – Ponor, cuantumul sumei cu care se constituie parte civilă Consiliul Județean. Cum puteam noi să facem acest lucru? Expertiza pe care a comandat-o Consiliul Județean în 2013 , era făcută pentru perioada de un an, și mai mult, erau greșite înmulțirile de bază , lucru pe care l-am consemnat și la DELAF. Noi nu puteam să stabilim prejudiciul, să trimitem actele la DNA. În plus, aveam și de la Ministerul Dezvoltării, care finanța întreaga operațiune, o adresă prin care spunea să facem o evaluare și să continuăm lucrările. Atunci, cu toată echipa de implementare, am luat următoarea hotărâre: hadeți să facem o expertiză, dar în care să chemăm pe toată lumea, să filmăm tot ce se întâmplă acolo, de unde se iau carote, ce se măsoară, ce se face, absolut tot, ca să existe o transparență totală, să nu existe suspiciuni că am vrea să aruncăm pisica într-o parte sau în alta. Eu am vrut și îmi asum că am vrut să facem expertiza cu o unitate de stat, nu cu o firmă privată, iar împreună cu echipa am stabilit că cea mai bună variantă ar fi să facem expertiza împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj. Dacă în 2013 expertiza tehnică era făcută de către firma din Iași la o sumă de 130.000 de lei, pe noi toată expertiza ne consta în jur de 20 și ceva de mii, deci de 6 ori mai puțin, plus că era făcută de o universiate cu prestigiu, nu de o firmă privată.
Atunci am fost sunat de la DNA, de către procuroarea de caz, care m-a întrebat de ce facem noi expertiza. I-am spus că ne-au cerut cei de la Consiliu să stabilim prejudiciul, în plus avem de la Minister solicitare să facem expertiza, și am acceptat să facem acest lucru în speranța că vom finaliza proiectul. M-a întrebat dna procuror dacă am documente cum că am fost soliciați să facem expertiza. I-am spus că da și mi-a cerut să trec pe la domnia sa în ziua următoare, la ora 12:00. Am mers puțin mai repde pentru că cineva din Consiliul Județean anunțase că Avram va fi chemat la DNA și mă așteptau deja mai mulți ziariști în fața instituției, ziariști care ulterior m-au și sunat pentru detalii. Am ajuns acolo și am așteptat până la ora stabilită și au apărut acolo domna Simona Gaci și Mihai Seplecan, iar Seplecan m-a întrebat de ce am venit fără aprobarea lui. I-am spus că atunci când vin aici, vin pentru că sunt chemat. Am intrat înauntru toți trei, iar doamna procuror mi-a cerut detalii în legătură cu expertiza. I-am explicat totul, arătându-i și documentele de la Consiliul Județean, respectiv Ministerul Dezvoltării. Atunci doamna procuror a spus: OK, haideți să facem noi, DNA-ul, o expertiză, care să fie plătită de dvs, ca Regie. I-am răspuns că sunt de acord. Mihai Seplecan a spus ”Nu, vom plăti noi, Consiliul Județean!”. Cu asta, doamna procuror mi-a spus: dvs sunteți liber; iar Seplecan a spus că el mai stă, că mai are de dat detalii pentru încă 10 reclamații. Eu am ieșit pe hol, era un hol destul de lung, și am simțit că mă bate cineva pe umăr. Era un domn de acolo, e martoră doamna Gaci, care m-a întrebat: când terminați, dle Avram, Ic-Ponorul, că eu acolo mă duc la pescuit. I-am spus că după ce se termină expertiza și de ne dă voie DNA-ul să continuăm, vă garantez că se va finaliza. Asta a fost tot de la DNA. Nu am fost audiat ca martor, nici ca suspect.
Rep: Care a fost relația dintre dvs. și aparatul de specialitate al Consiliului Județean Cluj, cum ați colaborat în acest proiect?
- Avram: Ce este destul de dureros pentru mine, și o spun acuma, că mi s-a mai întâmplat încă un lucru destul de grav pe această speță. Tot în 2015, cei de la DELAF ne cereau documente pentru analiza și ancheta lor. Evident că toare erau cerute prin intermediul Consiliului Județean. Au ajuns cererile și la noi, le-am pregătit documentele pentru răspuns, le-am trimis la Consiliul Județean. După fiecare deplasare la Consiliul Județean mă duceam și pe la președintele interimar Vakar Istvan, cu care mai discutam despre starea drumurilor. După o săptămână, mi-a spus Vakar Istvan că are o adresă de la aparatul de specialiate al Consiliului Județean, cum că eu nu vreau să trimit documente către DELAF despre proiectul Ic – Ponor, iar Vakar Istvan a spus că știe sigur că am depus documentele și nu a vrut să semneze acea adresă.
Peste încă trei zile am fost sunat de la DELAF de către domnul Ionescu, și pe această cale vreau să îi mulțumesc, care m-a întrebat de ce refuz să trimit documentele cerute de către DELAF, ”Vreți să fiți arestat? Am primit pe e-mail o adresă de la Consiliul Județean cum că dumneavoastră refuzați să prezentați documente”. I-am spus: uitați care e situația, eu am depus la Consiliul Județean toate documentele cerute. M-a întrebat dacă avem adresă de înaintare cum că am depus acele documente. Aveam, și le-am trimis către DELAF pentru a se vedea unde e adevărul. De atunci toată corespondența între DELAF și noi pe proiectul Ic – Ponor a fost ținută direct prin RAADPP, cu înștiințarea Consiliul Județean, ca să nu mai fie probleme. M-am depalasat la Consiliul Județean să văd cum a fost semnată acea adresă. Vakar Istvan a convocat semnatarii, pentru că adresa era nesemnată de președinte, iar ei au spus că din greșeală au compus și expediat documentul către DELAF.
Vă dați seama câtă presiune a fost pe acest proiect să se spună: ”jaful de la Ic Ponor”. Eu nu vreau să apăr și nici să acuz pe nimeni, eu văd că lucrarea e terminată. Mă întrebau oameni din Consiliul Județean: ”domnule director, nu vă este frică?” Le răspundeam: ”De ce să îmi fie?”
Dar vă dați seama de ce sunt unii în stare dacă i-au spus lui Alin Tișe că Mircea Avram va fi arestat sau va lua pedeapsa cu suspendare, cum s-a întâmplat și cu David Ciceo la aeorport, despre care s-a spus că sigur va fi arestat în final sau cel puțin pus sub control judiciar. Măcar atât să fi spus: domnule, Mulțumesc , pentru că am fost printre puținii oameni, alături de Vakar Istvan, care a dorit să finalizeze proiectul Ic Ponor; restul nu au vrut, preferau să îl foloseacă ca dispută. De ce să folosești o investiție pentru oameni ca dispută politică? Zilnic făceam ședință la RAADPP cu Ic – Ponorul, iar minim de două ori pe săptămână mergeam acolo să verific situația. Am dormit noaptea două săptămâni acolo, tocmai ca să văd evoluția lucrărilor, și în final nici măcar un mulțumesc n-am primit.
Rep: Cum ajuns totuși proiectul Ic – Ponor în atenția DNA?
- Avram: Potrivit Ordonaței, în data de 07.02.2014 Consiliul Județean, reprezentat de Horia Uioreanu, a făcut plângere penală. Eu cred că toată povestea asta cu Ic – Ponorul era îndreptată politic împotriva președintelui Alin Tișe, iar Tișe spunea că manager de proiect e Avram, iar toți au spus că sigur pe el îl cheamă ultimul la DNA și îl arestează. Mă simt curat în toată povestea asta și felicit pe cei de la DNA pentru concluzii. Am citit atent cele 44 de pagini ale Ordonanței.
Drumul e acolo, e făcut. Nimeni nu mai pomenește acum din Consiliul Județean despre acel drum. Oare de ce? Pentru că e făcut! A, că există poate o problemă la final – nu mai eram acolo, e altceva – dar drumul e făcut, se poate circula pe el, au trecut de atunci trei ani de zile și se poată să apară unele gropi, dar se repară totul din scrisoarea de garanție, a firmei unde Consiliul Județean este acționar majoritar.
În final trebuie să privim partea constructivă a lucrurilor, drumul e acolo, e o lucrare finalizată. E totuși o lucrare care a început prost, pentru că proiectarea a fost câștigată în 2005 de către o firmă din București, firmă care a subcontractat o firmă din Cluj, iar când să se înceapă proiectul, nu mai corespundea linia roșie, mergea prin casele oamenilor și prin pădure. A fost foarte greu.
Rep: Care e situația la zi a implicării dvs în dosarul Ic – Ponor?
- Avram: Eu nu mai știu nimic în plus, mulțumirea mea sufletească e că s-a finalizat. Nu cred că va exista vreodată o suspiciune împotriva mea pentru că am vrut să se facă lucrările. Sunt alte proiecte care sunt cu adevărat cu probleme, nu vreau să intru în detalii, dar acesta este un proiect finalizat.
Să vină altcineva responsabil de alte proiecte să spună: domnule, îmi pun mandatul pe masă că într-un an sau doi e gata. Vă dați sema că a mers greu proiectul, e zonă de munte, vine iarna mai repede, acolo sunt ploi, sunt mai multe intemperii decât în oraș. Dacă ceva nu e conform, la orice lucrare există scrisori de garanție, există o garanție care se poate executa, sau dacă nu se lucrează cum trebuie, poți sista lucrarea.
Mai trebuie continuat drumul. Între Bihor și Cluj au rămas 7 km de drum ai nimănui, iar consiliile județene ar trebui să se întâlnească pentru a finaliza din fonduri proprii, pentru a se putea ajunge la Padiș. Nimeni nu mai vrea să facă nimic, nimeni nu mai vrea să semenze nimic, tocmai de aceea este nevoie de un conducător responsabil, care să spună: într-o lună sau într-un an finalizez acest proiect.
Nu este în regulă să spui mereu: constructorii sunt vinovați, proiectanții sunt vinovați, pentru că acolo este o echipă de implementare, care ar trebui să verifice zi de zi lucrarea, să nu lase să se ajungă unde nu trebuie. Iar un proiect început trebuie finalizat indiferent dacă se schimbă directorii sau nu, sau președinții de Consiliu Județean. Să termine centura ocolitoare, să termine pista de 3500 de metri, să termine CMID, să termine Tetarom, să se vadă concret lucrarea și cine răspunde pentru fiecare.
Chiar dacă o să îmi atrag critici, o spun: Nu totul trebuie să fie concentrat la Consiliul Județean, pentru că acei oameni nu pot să gestioneze tot, și se vede lucrul acesta. Partea de Tetarom să fie dată la Tetarom, partea de Aeroport să fie dată la Aeroport, partea de drumuri la Drumuri, partea de apă-canal la Apă Canal. Vedeți, dacă la Compania de Apă au conducere și nu sunt cei de a Consiliul Județean în toate licitațiile, merg bine, nu? Așa cum spune Consiliul Județean: să ne dea Guvernul să facem spitalul regional de urgență, așa și Consiliul Județean să dea la cei din subordine proiecte, să își facă treaba. Ar trebui descentralizate proiectele către entități care să le ducă mai departe, iar Consiliul Județean să gestioneze doar finalizarea proiectelor, fără a fi implicat altfel, pentru că așa totdeauna va exista un blocaj.
