Ratiu Family Charitable Foundation, a predat, vineri, prin fiul cel mare al lui Ion Rațiu, Indrei, către BCU „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, testamentul olograf al lui Avram Iancu.
Redactat la 1850, documentul a fost predat canonicului Basiliu Raţiu de la Episcopia Greco-Catolică din Blaj, strămoş al familiei Raţiu. Transmis generaţional, acest testament a ajuns în posesia lui Ion Raţiu, candidat la preşedenţia României în anii 1990, fiind păstrat ca o piesă de mare valoare documentară şi în egală măsură, cu o puternică valoare simbolică. Testamentul a fost păstrat şi transmis pentru posterioritate de către familia Raţiu, exponentă a elitei româneşti transilvănene, dedicată idealurilor naţionale şi de unitate politică a românilor transilvăneni.
Mapa care a fost predată bibliotecii conține însă, alături de testament, și alte documente precum actel legate de de familie, de modul în care a testat averea Astrei, acte care mărturisesc despre ultima parte a vieții lui și câteva aspecte legate de modul în care a fost întreținut.
Istoria mapei este remarcabilă chiar dacă nu a părăsit țara, mărturisește Indrei Rațiu. Nu știm exact cum s-a transmis mapa în familie. ”Ce este sigur e că cel care a moștenit această responsabilitate a fost bunicul meu, Augustin Rațiu, primar în Turda, care a murit în 70. Tatăl meu a plecat la Paris în 80 și la câteva luni după plecarea lui colecția de cărți și manuscrise i-a dispărut într-un incendiu în curtea casei la Turda. Localizarea testamentului era foarte ascunsă chiar față de membrii familiei. Radu Rațiu avea grijă de testament înainte de a pleca la Paris, însă documentul de la mătușa Pica s-a transmis la tatăl meu, Ion Rațiu”.
Ion Rațiu a încredințat testamentul lui Avram Iancu, pentru siguranță, lui Mihai Bănică, fost bodyguard al său, care l-a păzit timp de 15 ani.
Directorul BCU „Lucian Blaga”, Doru Radosav, a declarat că era dorința Crăișorului Munților să ajute românii să studieze Dreptul pentru a putea lupta mai bine în efortul de emancipare.
„Familia Rațiu de peste 200 de ani cel puțin s-a întrebat ce poate să facă pentru națiunea română. Pesonalități care s-au implicat în dezvoltarea bisericii greco-catolice, prin părintele domniei sale, prin ceea ce fac urmașii, s-au interogat ce pot să facă pentru națiunea română ;i au făcut. Sunt nume care au vorbit, care au promis mult, dar care au făcut puțin; familia Rațiu a și vorbit mult în Parlament, în alte tribune unde au avut ocazia să promoveze națiunea română, dar au și făcut mult, aici, la Turda și în multe alte locuri din țara românească au și pus pietre de temelie unor instiuții noi, venerabile, cum este cea în care ne aflăm și astăzi. Să avem la Cluj testamentul lui Avram Iancu, indisolubil legat de universitate noastră, dublarea acestui document și cu alte piese rare, este extrem de important pentru mine ca istoric modernist în a cunoatește și înelege mai bine epoca aceasta cu toate lucrurile tragice care s-au întâmplat, dar și lucrurile bune pe care le-a generat revoluția pentu români, maghiari și ceilalți locuitori ai spațiului transilvan”, a declara prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Ioan Bolovan.
Avram Iancu s-ar fi întâlnit cu familia Rațiu în drumul de la Târgu Mureș spre Câmpeni. El s-a oprit în casa canonicului Basiliu Rațiu, luminatul familiei, cu studii la Turda, Aiud, Cluj, Blaj și Viena.
Testamentul scris în cerneală neagră, aflat în stare bună de conservare, va fi expus la etajul I al BCU, printre colecțiile speciale. Documentul va fi digitizat pentru a fi studiat și răsfoit.
Testamentul lui Avram Iancu:
“Ultima mea voință! Unicul dor al vieții mele e să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care după puteri am și lucrat pâna acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd, că speranțele mele și jertfa adusă, se prefac în nimica. Nu știu câte zile mai pot o avea; un fel de presimțire pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voesc dară și hotarât dispun ca, după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul Națiunii, pentru ajutor la înființarea unei academii de drepturi, tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile Națiunii mele”.
