ÎPS Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureșului și Sălajului, rectorul Universității Babeș-Bolyai, academicianul Ioan Aurel Pop, prorectorii Ioan Bolovan, Dan Lazăr și Călin Rus, primarul Emil Boc, președintele Senatului UBB, pr. prof. Ioan Chirilă, fostul rector al UMF ”Iuliu Hațieganu”, Marius Bojiță, au fost doar câțiva dintre cei care au fost prezenți, vineri, la sfințirea bisericii de lemn ridicată de renumitul rector Hațieganu, după ce aceasta a fost reconstruită de la fundații.
Bisericuţa din lemn din parcul “Iuliu Haţieganu” a fost construită, la solicitarea profesorului Iuliu Hatieganu, în anul 1931 (conform spuselor istoricului Gheorghe I. Badea), de moţul Petru Neagra cu lemn din Muntii Apuseni.
În urmă cu 30 de ani, biserica a ars din temelii, în condiţii neelucidate. Conducerea UBB a dorit reconstruirea bisericuţei, ca o formă de cinstire a memoriei academicianului Iuliu Haţieganu, cel care a iniţiat, a realizat şi a oferit tineretului universitar această oază de frumuseţe, de linişte şi de izbăvire sufletească.
În urma cercetărilor efectuate la ruinele rămase ale bisericii din Parcul “Iuliu Hațieganu”, care a ars în 1983, s-a găsit dovada că biserica studențească ridicată de dr. Iuliu Hațieganu a fost ortodoxă. În locul fostului naos al bisericii s-a păstrat o frumoasă cruce bizantină, specifică tradiției răsăritene și slave.
”Ne bucurăm că am ajuns la vremea aceasta în parcul cunoscut pentru clujeni și sub numele de parcul ”Babeș”, să facem ceea ce probabil trebuia făcut demult. În finalul epocii interbelice, marele profesor rector al universității clujene, Iuliu Hațieganu, a avut grijă ca în acest loc destinat educației fizice să existe și un loc de închinăciune, de meditație, în care studenții și profesorii să poată să se retragă în liniște când au nevoie. S-a realizat acest extraordinar de frumos monument, o emblemă a artei românești a lemnului, o emblemă a ceea ce un mare istoric de artă francez numea ”goticul lemnului”, monument maramureșean făcut de meșteri maramureșeni. În vremuri indecise și rele, în condiții puțin lămurite și astăzi, bisericuța, altarul, a ars. Era în jurul anilor 1980. Pe vremea aceea a trecut totul sub tăcere. Oculta a ascuns și era foarte puțin probabil ca pe timpul regimului comunist să se întâmple ceva, dar e bine că s-a refăcut și astăzi monumentul. Deși condițiile nu sunt grozave din punct de vedere bănesc, am găsit înțelegere, entuziasm, la conducerea universității, la Senat, la Direcția tehnică. Atunci, ajutați de dl prorector Dan Lazăr, maramureșean prin adopție, prin soție, am găsit niște meșteri care au examinat planul și au reușit să facă acest monument. Monumentul e la fel ca cel care a fost. Ne bucurăm că în seria de reparații și reașezări, de la aducerea Fialrmonicii în locul ei, ajungem să finalizăm acest an prin reașeazarea bisericii. Mă bucur că acest lucru se întâmplă la vreme sfântă, la vreme de colinde”, a declarat rectorul Ioan Aurel Pop.
ÎPS Mitropolit Andrei a amintit că apostolul Pavel lansească o poruncă prin epistola către Evrei: ”Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu” și că ar trebui astfel să ne aducem aminte și de Iuliu Hațieganu, atât ca personalitate a lumii științifice, dar și ca persoană cu acuratețe spirituală.
Președintele Senatului UBB, Ioan Chirilă, a explicat că a fost folosit și se va folosi în structurile de conducere conceptul de ”ecumenic” pentru că acest foișor, gândit de rectorul Iuliu Hațieganu, dorește să fie un loc în care oricine vrea să se întâlnească cu liniștea, să vină, să se așeze, să se roage.
”Recent, orașul nostru a intrat în etapa finală a competiției pentru câștigarea titlului de Capitală Culturală Euroipeană, din 14 orașe au rămas 4, printre care și orașul nostru. În argumentarea de la București, în fața juriliului european, am folosit un element din discursul dlui rector Ioan Aurel Pop, cu privire la diversitatea culturală, dar și cea religioasă. Am reținut de la domnia sa că suntem oarecum unici în Europa prin faptul că la o distanță de aproximativ 1 km din centrul Clujului există catedrale, biserici și religii creștine la rang de mitropolii sau episcop în număr de cel puțin cinci: ortodocși, greco-catolici, unitarieni și reformați și la nivel de protopopiat, romano-catolici. Acest lucru a contat pentru întregul proiect al Clujului. Ceea ce dvs, dle rector, faceți împreună cu comunitatea clujeană, reabilitând un monument istoric și punând în valoare lucrurile care ne unesc, ne ajutați prin ceea ce aduceți aici să aibă șansa orice cult creștin de a utiliza acest lăcaș de cult, să punem încă o cărămidă la ceea ce înseamnă etapa finală a Clujului Capitală Culturală Europeană. Clujul poate arăta Europei fațete ale artei de a trăi împreună. Clujul este într-un fel sau altul o Europă mai mică la ea acasă. Putem arăta că se poate trăi împreună și pot și alții să vadă că valorile europene sunt aici, la noi, acasă, în Europa”, a afirmat primarul Emil Boc.
Altarul de vară a fost ridicat de către meşterii Hotico Vasile (tatăl) şi Hotico Vasile (fiul), în perioada 2 octombrie – 7 decembrie 2015. Valoarea lucrărilor a fost de 251.771 de lei fără TVA.
La refacerea altarului de vară au contribuit şi angajaţii Direcţiei Tehnice UBB, prin concepţia şi proiectarea acestuia, precum şi prin realizarea unora dintre elementele metalice şi de lemn. Tot ei au coordonat derularea şi finalizarea lucrărilor.
