Ieri a avut loc o dezbatere pe tema dezvoltării municipiului Cluj-Napoca în conexiune cu zona metropolitană, pentru perioada 2014-2020, în baza documentului de planificare strategică elaborat sub coordonarea Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”. La evenimentul desfășurat în Sala de sticlă a Primăriei au participat primarul Emil Boc, viceprimarii Gheorghe Șurubaru și Anna Horvath, prodecanul UBB, Dan Lazăr.
Cu acest prilej, Călin Hințea, decanul FSPAC, a anunțat că principalul competitor al orașului Cluj-Napoca la scară regională este Timișoara și nu Sibiul, această concurență fiind puternic influențată și de competitori din Europa Centrală şi de Est.
Principalele avantaje competitive ale orașului sunt: profilul universitar, dinamismul demografic, participarea în comunitate, tradiţia urbană impresionantă şi patrimoniul istoric, industriile creative, spaţiul cultural, centrele de excelenţă în medicină, pol IT şi de servicii financiare și faptul că oraşul este pol naţional de creştere.
Călin Hințea a atras atenția asupra faptului că în administrația publică se ignoră adesea rolul planificării strategice, documentul realizat la Cluj-Napoca fiind copiat de peste 100 de ori de către alte UAT-uri, unele uitând să modifice faptul că nu au un Aeroport Internațional ”Avram Iancu”.
Unde mai este de lucru: la creşterea calităţii vieţii, la parteneriatul între administraţie şi universităţi, la dezvoltarea peisajului multicultural, investiţii în educaţie preuniversitară, incluziune, e-guvernare, transparenţă, crearea unei identităţi a oraşului, gestionarea comunitară a spaţiului urban, creşterea economiei prin clusterizare, susținerea noilor tehologii, dezvoltarea zonei metropolitană și nu în ultimul rând, la respectarea planurilor urbanistice în concordanţă cu dezvoltarea locală.
De asemenea, decanul a subliniat necesitatea implementării unor sisteme de monitorizare şi evaluare serioase și facilitarea de către administraţia locală a angrenării comunității locale, care să lucreze pentru obiectivele de dezvoltare ale orașului.
Pentru perioada 2014-2020 a fost propusă stabilirea compenenței a trei grupuri principale de lucru, fiecare cu subgrupuri, care să se întrunească cel puțin de trei ori anual, pentru fiecare temă majoră în parte, respectiv într-o conferință anuală, unde să fie discutate complementar participativitatea, creativitatea şi relația cu universitățile.
Decanul FSPAC a mai precizat și că deja se fac pași importanți în sensul rezolvării unor probleme cuprinde în documentul de planificare strategică, precum reamenajarea Someşului și instituirea fondului pentru cinematografie.
