Băncile din Cipru sunt închise de sâmbătă, 16 martie, data anunțului privind planul de salvare a țării convenit cu miniștrii de Finanțe ai zonei euro.
Se preconizează că Planul B de salvare a țării ar implica banii asigurărilor sociale precum și ajutorul Bisericii, care s-a declarat dispusă să pună la dispoziția statului activele și terenurile deținute : „Întreaga avere a Bisericii este la dispoziţia ţării (…) astfel încât să putem sta pe propriile picioare şi nu sprijiniţi de străini”, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, după ce s-a întâlnit miercuri dimineaţă cu preşedintele ţării.
În ceea ce privește fondurile de asigurări sociale, Cipru deține rezerve de aproximativ 5 miliarde de euro.
O altă variantă de salvare ar fi acceptarea lichidităților oferite de Rusia, sau mai bine spus de acționarii ruși ai celor mai mari bănci din Cipru, Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus, care sunt interesați de majorarea participației pe care le dețin în băncile respective.
Nu trebuie să uităm că legăturile dintre Cipru și Rusia sunt mai vechi. Ele datează încă din anii 1960, când Cipru și-a câștigat independența față de Marea Britanie. Pe atunci, țara era prinsă în mai multe dispute politice și teritoriale cu Turcia, iar Moscova a sărit în ajutorul ei. Limba rusă este vorbită în partea de sud a Ciprului. Legăturile dintre aceste țări sunt strânse, iar economia cipriotă se bazează în mare parte pe afacerile rușilor, motiv pentru care există suspiciuni că Ciprul este mașina de spălat bani a oligarhilor ruși.
Astfel putem afirma că există mai multe căi de salvare, rămâne însă de văzut care va fi opțiunea optimă aleasă de parlamentarii ciprioți.
Foto : finance.fortune.cnn.com