Peste 600 de persoane din peste 40 de țări ale Lumii au participat la finalul săptămânii trecute la cel mai mare forum european pe tema suveranității alimentare. Evenimentul este dedicat luptei împotriva agriculturii industrializate excesiv, dăunător, și pentru un viitor sustenabil și just pentru agricultori și agricultură.
După cinci zile de discuții, participanții la forumul Nyéléni – fermieri, angajați în domeniul agriculturii, sindicaliști, cercetători, activiști, pescari, indigeni, păstori, consumatori și luptători pentru drepturile omului – au decis să multiplice platformele de suveranitate alimentară pe întinsul continentului.
Potrivit unui comunicat de presă al forumului, o importantă realizare a evenimentului a fost convergența organizațiilor din Europa de Est și Asia Centrală cu cele din Europa de Vest.
“Majoritatea țărilor din Europa de Est sunt precum România: au o populație foarte mare, vibrantă și în același timp vulnerabilă de țărani și fermieri, amenințată de acaparări de pământuri în masă și investiții ieftine din partea capitalului global. În această săptămână am inițiat efortul colectiv regional și am luat inițiativă în coordonarea mișcării de suveranitate alimentară din Europa de Vest. Dacă mișcarea este puternică în Europa de Est și Asia Centrală, este puternică în Europa ca întreg”, a declarat Ramona Duminicioiu, reprezentant al asociației Eco Rurali, organizator al evenimentului.
Forumul a dus la formarea unor planuri comune în domeniul agriculturii, promovându-se un model anagroecologic.
“Milioane de consumatori de-a lungul Europei susțin modele alternative de agricultură, bazate pe egroecologie: sunt cooperații de fermieri care luptă să recâștige controlul democratic asupra lanțurilor alimentare. Ei cer o schimbare în politicile publice, care ar trebui să le protejeze inițiativele în loc să-i pedepsească în folosul unor imperative comerciale distructive. Acest forum a fost un pas cheie pentru ca organizațiile de consumatori să-și dezvolte o strategie în cadrul mișcării pentru suveranitate alimentară”, a adăugat Jocelyn Parot, secretar general al Urgenci.
Pentru a combate exloatarea distructivă a sistemului industrial alimentar s-au pus la cale acţiuni pentru drepturi juste şi echitabile la adresa muncitorilor din ferme şi a imigranţilor în special, pentru întărirea politicilor publice care să transfere resurselor naturale în mâinile localnicilor în detrimentul corporaţiilor, pentru susţinerea sistemelor de distrubuţie alimentară care pun în prim-plan hrana sustenabilă, pentru iniţierea unui tratat al Naţiunilor Unite care să reglementeye afacerile şi drepturile omului şi pentru crearea unei mişcări care să reprezinte oamenii marginalizaţi.
Deşi nu este un subiect obişnuit la aceste forumuri, s-a discutat şi despre contextul internaţional tensionat din cauza conflictelor armate. Astfel s-a concluzionat că mişcarea pentru suveranitate alimentară trebuie să apere şi drepturile refugiaţilor şi să-i primească aşa cum se cuvine în ţările care îi adăpostesc.
Mişcarea pentru suveranitate alimentară se declară în opoziţie şi faţă de naţionalismul din Europa şi faţă de negocierea unor tratate considerate toxice precum CETA, între UE şi Canada.
Leave a Reply