Drumul turistic Răchiţele-Prislop-Ic Ponor a reintrat în atenţia opiniei publice după ce v-aţi asumat acest proiect cu finanţare europeană în ciuda blocajului existent acolo. Care este stadiul licitaţiei ce va asigura finalizarea lucrărilor?
Faptul că de anul trecut, din 11 august, de când am venit la conducerea instituției și până în decembrie 2014 s-a reușit asfaltarea a 50 km de drum, arată că se poate, iar aceasta ne obligă și ca în 2015 să începem lucrările încă din martie – nu din octombrie, când am avut un blocaj – și cu aceiași oameni se lucrează, cu profesioniști, pentru că în tot demersul se implică oameni din Regie (evit să spun că eu – nu candidez și nu am nevoie de cultul personalității). Avem sprijinul vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, Horațiu Cătărig, al președintelui interimar Vakar Istvan, se pare că avem sprijinul tuturor, putere și opoziție, pentru asfaltare de drumuri și am venit cu propunerea de a se face ceva pentru drumuri, iar o piatră de moară care atârna greu, de ani de zile, pe umerii județului era drumul turistic Răchițele-Prislop-Ic Ponor. Am încercat să facem ceva, să ne asumăm deblocarea acestui proiect, iar pentru ca fiecare metru pătrat de drum să fie determinat cu roata care măsoară, ca să se vadă ce s-a deteriorat în ultimii 2 ani, să putem pune în caietul de sarcini, care e pe SEAP, s-au format patru echipe, fiecare cu câte 5 km de drum repartizați, care timp de 2 săptămâni au fost acolo, pe teren, cu diriginte de șantier și proiectant, iar fiecare groapă a fost notată și evaluată. Așa s-a făcut caietul de sarcini, nu din birou și după bunul plac al unuia sau altuia. Restul e proiectul. Tocmai de aceea la licitație se scoate restul de proiectare (avem proiect) nu avem nevoie de cineva care să ne proiecteze drumul, ci doar să fie asigurată asistența tehnică la proiect, care să meargă cu faze determinante, cu dispoziții de șantier și de aceea sumele de proiectare sunt altele, nu 3% din valoare, ci 1,2%, stabilite de specialiștii de la noi. Până în octombrie acest drum va fi finalizat pentru că termenul de execuție am spus că dorim să fie maxim 6 luni. Din calculele noastre ar rezulta că dacă s-ar lucra așa cum se lucrează normal, în maxim 3 luni ar fi gata drumul. Am prevăzut șase luni în documentație pentru a avea o marjă de siguranță. Valoric, am împărțit proiectul în două etape: etapa neeligibilă și cea eligibilă, prima etapă conținând ce s-a stricat în 2 ani de zile în care nu s-a făcut nimic acolo. Vechiul constructor a găsit bușteni pe sub ultima parte a drumului, de lângă pensiunea Alex, pe o porține de 350-400 de metri. Acolo am aprobat ca totul să fie scos afară, să fie turnată piatră și un strat de macadam, valoric 491.080 lei. Ce s-a deteriorat în ultimii 2 ani de zile, prin faptul că nu s-a lucrat, iar apa duce piatra și se erodează suplimentar amenajarea, este în valoare de 629.371 lei. În total avem 1.263.411 lei neeligibil. Iar etapa a doua, parte eligibilă, se ridică la 15.030.609 lei. Totalul general este de 18.211.662 lei, în care sunt incluse și 10% – activități diverse și neprevăzute, cerute de lege. Nu știu dacă vor apărea ”diverse și neprevăzute”, s-ar putea ca din acelea să ne putem scoate noi parte din lucrările care au fost neprevăzute în cei 491.000 lei. În Caietul de Sarcini am cuprins lucruri simple, adică doar Cifră de Afaceri echivalent media pe ultimii 5 ani de 18.211.00 lei, iar în ultimii 3 ani să fi avut lucrări similare în valoare de 18.000.000 lei, adică să fie firme puternice, cu CA mari și cu lucrări de asfaltare. Acest proiect presupune lucrări mecanizate, turnări de asfalt, dar sunt scumpe și o să vedeți ce bătălie o să fie între firme, pentru că noi avem experiență și cunoaștem în ce parametri se lucrează. Valoric contractul trebuie să fie atractiv pentru că se actualiza cu rata inflației acel proiect. Valoric poți să ieși în cîștig dacă îți iei o stație de asfalt și o plasezi la Poieni, automat transportul de la Cluj la Poieni intră în profit. Spun acest lucru pentru ca să vină cât mai multe firme la licitație, iar prețul să scadă cu atât mai mult. Vom fi foarte riguroși cu acest proiect, zilnic va fi dat un raport asupra a ceea ce s-a lucrat, exact ca la stadionul Cluj Arena. Până la sfârșitul lunii octombrie acest proiect va fi realizat, suntem convinși de acest lucru, cu toate piedicile și lucrurile care se spun și nu se spun. Dacă nu ar fi fost finalizat, Consiliul Județean ar fi trebuit să dea zeci de milioane de euro înapoi, tot ceea ce a accesat pentru acest drum, poate bugetul pe un an de zile, de aceea suntem datori să facem drumul turistic Răchițele- Ic Ponor.
Aţi anunţat pentru acest an şi asfaltarea a cel puţin 130 km de drumuri judeţene de către RAADPP Cluj. Ne puteţi spune despre ce tronsoane este vorba? 
Al doilea obiectiv prioritar este asfaltarea drumurilor județene. În ultimii 11 ani s-au făcut valoric plombe care dacă le-am pune una lângă alta ar totaliza 230 km. Unde sunt acei kilometri de drum? plombele sunt sărite, aruncate pe apa sâmbetei. Dacă luăm un drum Gherla-Țaga-Cămăraș (a mai rămas un tronson de 30 km de executat), ar însemna 6 tronsoane de asemenea drumuri, ar fi aproape drumurile rezolvate cu asfalt decât să aruncăm plombe aiurea. De ce adoptăm această strategie, de a asfalta, nu de a plomba? plombele trebuie să fie excepția. De cosit, cosim noi, marcaje facem noi, Regia cu proprii angajați, și vom încerca și plombele să le facem noi, dar cei care vor veni să lucreze cu Regia noastră, vor trebui să facă covor de asfalt de 6 cm grosime, cu garanție de 5 ani, asta dorim. Și vom începe pe minim 11 tronsoane de drum acest lucru: de la Drumul Groazei, unde s-a început, până dincolo de Geaca, spre Cămăraș, de la Mociu-Frata-Ceanu-Viișoara, Luna-Buru, de la Borșa-Vultureni-Așchileu, până la limita cu Sălajul. Ajungem mai departe, Apahida-Cojocna, unde e greu să ajungi din cauza gropilor, Vultureni-Panticeu spre Recea Cristur, Gârbău – până în Aghireș, Mănăstireni, de la DN-Râșca, Nicula-Săcălaia-Sic – unde merg oamenii la pescuit, Pălatca-Vaida Cămăraș, acestea sunt tronsoane de drum lăsate de cei de la KIAT. De la Mărișel în jos, dorim să ajungi frumos la Crucea Iancului. Anul trecut am asfaltat 2,5 km în localitate, acum trebuie să mergem în sus, apoi să venim în jos, până la Gilău. Pe lângă aceste covoare asfaltice, încercăm să finalizăm și lucrările de investiții licitate în 2011 și repornite anul trecut. Asta înseamnă Sâncrai, Aluniș, Gura Râștii-Someșul Rece, unde s-au făcut primii 3,7 km până la acel pod, Băișoara-Valea Ierii, pentru că s-a început de la capăt, de la Valea Ierii, s-au făcut doar 6,7 km, iar până la 14 km mai sunt încă şapte de executat. Mai avem Fundătura-Cornești, de la Stoiana (pentru că s-a asfaltat anul trecut și nu ținem cont de primărie și de culoarea politică a primarului) Chiuiești – Mănăstirea Cășiel, unde când s-a turnat prima dată asfalt, anul trecut, înainte de 14 septembrie, când este hramul mănăstirii, starețul și-a făcut cruce și a spus “Minunea lui Dumnezeu”, iar un localnic adăuga: “Dacă ăștia au turnat asfalt, mi se dublează prețul la teren”. Am asfaltat 7 km acolo, unde drumul era cel mai rău, însă mai avem de asfaltat acolo. În plan mai avem Bogata-Călărași-Turda, Suatu-DN, pentru care aveam bani anul trecut, dar nu am avut autorizație de la Consiliu – și acum ne luptăm să obținem autorizații, abia săptămâna trecută am primit autorizație pentru podul de la Berind. De 2 ani de zile ne chinuim cu acest aspect, cu toate că dl. Lăpușan mă întreba de podul de la Berind. Abia săptămâna trecută am primit autorizația pe calamitate. E un adevăr. Puteam începe anul trecut lucrările și la Suatu, însă vom începe în anul acesta. La Şeula, la fel, aveam și bani, dar nu am avut autorizație de construire dată de Consiliul Județean pe lucrări licitate în 2011. Spuneau că dăm lucrări la firme, însă ele erau licitate în 2011, nu anul trecut. Vrem să facem drumurile și la Muntele Mare, Muntele Băișorii, să începem anul acesta. Continuăm cu Lita-Săcuieu-Vlădeasa, Aghireș – limită cu Sălajul, Ticu, Iclod, Aluniș, Aluniș-Cornești, Iuriu de Câpie-Ceanu Mare, la Triteni, la Petea-Sucutag. Toate acestea se vor face în funcție și de bani, pentru că noi am cerut bani și trebuie să ne limităm la buget. Ne propunem să turnăm minim 130 km de asfalt anul acesta, pe lângă drumul de la Ic Ponor. Dacă îi vom face, va fi bine, dacă nu îi vom face, înseamnă că nu suntem buni, desigur, în funcție de buget. Mizăm și pe faptul că vom obține bani de la Guvern și pe bugetul nostru, precum și pe faptul că atunci când faci un lucru bun și ai garanție 5 ani de zile, anul următor aceste tronsoane de drum le luăm din grija noastră, doar marcăm și cosim. RAADPP are marcatorul lui și marchează cu acesta și cu oamenii instituţiei, nu dă bani în altă parte. RAADPP are cositoare și va cosi și pe stânga și pe dreapta drumului. Nu irosim bani. Încercăm cu oamenii instituției să facem și șanțuri, în limita posibilităților. Dacă nu vom reuși, vom scoate lucrările la licitație. Covoare asfaltice vor face alte firme, dar cu garanție de 5 ani. Cine vrea să participe, să participe. Cine nu, să stea acasă.
În premieră aţi decis înfiinţarea unui birou de fonduri europene în cadrul Regiei pe care o conduceţi. Aţi început activitatea de indentificare a unor surse de finanţare nerambursabilă pentru proiectele propuse la început de mandat?
Am avut o întâlnire cu cei de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională. Dorim pe fonduri europene să se implicăm în proiectul reţelei trans-europene de transport (TENT-T), cu tronsoane de drum care să pornească pe relaţia Bistrița-Cluj-Sălaj. Lucrările vor începe doar la anul, anul acesta pregătim documentația. Vă vom informa la momentul oportun. Drumul pornește din Bistrița, traversează Clujul, vine pe la Chinteni și iese pe la Așchileu. Mai este încă un tronson care vine din Alba, vine pe la Aiton – Cluj, tot pe la Chinteni și iese tot în Sălaj. Vorbim despre două proiecte mari.
Tocmai am discutat că vom angaja în cadrul Regiei, în aceeași organigramă, un proiectant cu ștampilă și vom întăbula noi terenurile, pentru că întăbulările făcute înainte nu sunt în regulă. Eu nu sunt pentru a depune plângeri, numai spun că nu sunt corespunzătoare și nici nu le-am plătit. Întrebați-l pe arhitectul șef… Așteptăm ca tot ce s-a depus pe fonduri europene să dea ok-ul comisia de la CJ. Întăbulările nu sunt în regulă și nici parte din proiectele făcute. Tocmai de aceea vrem altfel să privim lucrurile, întăbulările să le facem cu oamenii noștri și cu responsabilitate. Altfel aruncăm bani pe hârtii. Anul trecut, când am venit la conducerea Regiei, de la aceste PIDU-ri am transferat bani la investiții, unde s-a lucrat. Cineva m-a întrebat, și aici sunt încrengături mari – cum transferați bani, că avem contracte cu ei – însă acelea erau pe hârtie, hârtii, iar când auzi că proiectele sunt făcute în birou, îți vine să întrebi: circulați pe hârtii? Și era vorba de 20 de miliarde, nu de 1 leu, iar firmele care lucrau pe investiții nu erau plătite tot anul și vroiau să rezilieze contractul. Vrem să facem lucruri durabile. Uitați-vă, dacă în 2009 s-a asfaltat de la Căpuș-Agârbiciu-Râșca, până la Sic, din 2009 au trecut 6 ani până acum. În fiecare an, la Raliul Clujului se băgau 15 miliarde în plombe. De atunci, nimic. Apoi te poți ocupa de Ciurila, unde am asfaltat. Anul trecut am cosit și am realizat marcaje cu oamenii noștri. Anul acesta vor fi făcute și marcajele și cositul ca la carte.
Anul acesta pentru prima dată am instalat parazăpezi. Acele plase – cum le spun – sunt cumpărate de la firma care le livrează și la Drumurile Naționale pentru că atunci când am avut probleme și a bătut vântul și a fost zăpada de 1,5 – 2 m la Cluj, nimeni nu știa ce a fost acolo noaptea – eu știu. Am spus că trebuie să ne luăm măsurile de precauție și începem din acest an. Dorim să avem parazăpezi atât din plasa pe care am cumprat-o, cât și din scândură, pentru care avem colaborare cu Direcţia Silvică, să ne dea resturi de scândură. Vom încerca acolo unde putem, pentru că nu poți să intri forţat pe terenul omului, să plantăm salcâmi. Vom încerca să facem tot ceea ce înseamnă cosit, marcaje, șanțuri, noi cu oamenii noștri. Să termine o dată cu plombări de dragul plombărilor, pentru că o plombă costă dublu cât un covor asfaltic. După care, în discuția avută cu cei de la ADR, am decis să revitalizăm și să introducem în circuitul turistic Castelul de la Răscruci. Anul trecut a fost prima dată când s-au toaletat copacii, anul acesta vom continua și ușor vom readuce în circuitul turistic castelul.
Lucrăm intens și pe ceea ce înseamnă iluminatul public cu leduri, cu energie regenerabilă. În momentul în care vor fi date certe, vă vom informa. Un lucru e cert: și acolo se lucrează intens. Doar prin muncă și seriozitate poți să reușești, altfel niciodată, nimic.
În ce stadiu se află licitaţia pentru întreţinerea stării drumurilor judeţene?
Licitația pentru întreținerea drumurilor vara-iarna, pornită în 2012, pe vremea cuplului Bota-Oleleu care a condus Regia, e a doua oară când e contestată în privinţa caietului de sarcini, pentru reevaluarea ofertanților. Acum, fără a dori să fac prea multă agitație, pentru că nu fac parte din comisie (s-au mai schimbat oamenii şi acolo, pentru că au plecat) încercăm să finalizăm procedura cât mai repede: în scurt timp vom proceda la o achiziție rapidă, cu participarea celor de la Finanțe, cu acordul ANRMAP-ului, iar partea finală va fi una electronică pentru asfaltare pe termen de un an, până la finalizarea licitației, pentru ca în martie să putem face ce ne-am propus, acele asfaltări. În martie vom începe asfaltările fără alte probleme. Licitația respectivă n-am pornit-o eu, a fost o greșeală că s-a amestecat vara și iarna, s-au pus tot felul de utilaje și oameni urmăriți ba de o firmă, ba de alta, după cum am auzit. Din martie începem asfaltările, iar până la sfârșitul anului terminăm Ic Ponorul.
