Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Cluj, domnii Ioan Oleleu şi Vakar Istvan, s-au întâlnit în dimineaţa zilei de miercuri, 29 mai 2013, cu o delegaţie a Senatului României formată din cei 11 membri ai Comisiei pentru cultură şi media a camerei superioare a Parlamentului României. 
Această întâlnire de lucru, prima a comisiei senatoriale care are loc în teritoriu, a avut drept principal obiectiv identificarea, în cadrul discuţiilor cu factorii decizionali din domeniul culturii, a principalelor probleme cu care acest sector se confruntă precum şi a modalităţilor în care, prin intermediul sau cu sprijinul comisiei parlamentare, ele pot fi soluţionate.
„Consider că nu întâmplător Clujul a fost ales pentru a fi gazda acestei primei întâlniri care se desfăşoară în teritoriu. Desigur, un element esenţial care a stat la baza acestei alegeri îl reprezintă statutul municipiului nostru reşedinţă de judeţ de al doilea mare centru al vieţii culturale, artistice şi academice, după capitală. Totuşi, nu putem face abstracţie în acest context, de sprijinul oferit de cei doi clujeni membri ai comisiei, domnii senatori Alexandru Cordoş şi Laszlo Attila, cărora ţinem să le mulţumim pe această cale” a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Vakar Istvan.
În cadrul întâlnirii, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Cluj au prezentat membrilor comisiei senatoriale pentru cultură principalele proiecte şi activităţi culturale derulate de către cele 10 instituţii de cultură de mare tradiţie şi valoare care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, prezentând atât principalele aspecte pozitive şi realizări ale acestora cât şi provocările şi dificultăţile cu care atât acestea cât şi alte categorii de instituţii şi aşezăminte culturale se confruntă.
„O atenţie aparte în cadrul discuţiilor purtate cu domnii senatori ai comisiei de cultură am acordat-o ideii de sprijinire a candidaturii Clujului pentru obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. În acest sens, pe lângă atuurile pe care Clujul, al doilea mare centru academic şi cultural al ţării le are în competiţia cu celelalte contracandidate, am subliniat faptul că obţinerea acestui statut este mai mult decât firească dacă avem în vedere desemnarea deja ca şi Capitală a tineretului în anul 2015. Desigur, în paralel cu solicitarea pe care am adresat-o acestei comisii pentru a fi susţinuţi, am asigurat membrii camerei superioare a Parlamentului în legătură cu faptul că, inclusiv prin instituţiilor noastre de cultură, vom acorda sprijinul necesar în vederea derulării în bune condiţii a acestui ambiţios proiect” a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Ioan Oleleu.
O problemă specifică Clujului prezentată în cadrul întâlnirii de conducerea forului administrativ clujean a fost aceea a retrocedării către vechii proprietari a unora dintre imobilele în care funcţionează o serie de instituţii culturale de tradiţie, un exemplu edificator în acest sens fiind cel al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. În aceeaşi ordine de idei, ca un alt factor care periclitează desfăşurarea în bune condiţii a actului cultural, a fost amintit deficitul mare de personal care afectează numeroase instituţii culturale şi care, nefiind soluţionat, va putea determina apariţia, în curând, a unor situaţii de imposibilitate a derulării activităţii instituţiilor în cauză.
Tot în acest context, o problemă gravă semnalată de vicepreşedintele Ioan Oleleu s-a referit la faptul că, în complexul proces care vizează restaurarea, introducerea în patrimoniu şi punerea în valoare a unor obiective culturale, cum sunt bisericile vechi din lemn, de care judeţul nostru nu duce lipsă, costurile referitoare la elaborarea documentaţiei şi procedura de avizare sunt extrem de mari, depăşind uneori chiar costurile procesului efectiv de resaturare. În acelaşi timp, caracterul anevoios al acestor procese a fost apreciat ca fiind un impediment grav în procesul de salvare şi punere în valoare a acestor adevărate comori ale Clujului.Totodată, având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă autorităţile locale şi cele judeţene şi imposibilitatea de a asigura finanţarea optimă a tuturor activităţilor culturale care ar merita să fie cofinanţate, a fost subliniată necesitatea adoptării unui act normativ referitor la cofinanţarea de către consiliile locale, consiliile judeţene şi Guvern, împreună, a unor proiecte culturale de mare valoare şi importanţă.
Nu în ultimul rând, cei doi lideri ai administraţiei judeţene au pledat cu fermitate în favoarea menţinerii actualelor Studiouri Regionale de Radio şi Televiziune care funcţionează la Cluj, subliniind importanţa şi caracterul benefic al acestora pentru întreaga comunitate şi combătând astfel unele idei şi posibile intenţii vehiculate în spaţiul public referitoare la desfiinţarea acestora.
Concluzionând, membrii comisiei senatoriale pentru cultură au precizat că vor avea în vedere aspectele semnalate de către conducerea Consiliului Judeţean Cluj precum şi posibilele soluţii identificate în cadrul întâlnirii, urmând ca, la sfârşitul seriei de întâlniri pe care le vor avea în ţară, să aleagă modalitatea optimă de rezolvare a acestora, fie prin iniţiative legislative în acest sens, fie prin intervenţii pe lângă Guvern şi celelalte autorităţi responsabile.
