După 80 de ani, în casa de rugăciune Ohel Moshe a comunității evreiești din Cluj pătrunde din nou lumina, cu ajutorul rabinului Shmuel Zarviv, care a adus, miercuri, tocmai din Țara Sfântă, o carte curată Tora.
Rabinul a ajuns în România prin intermediul unei agenții de turism, care a dorit să-i arate frumusețea țării, auzind că Shmuel Zarviv dorest să meargă la Praga. I-a plăcut foarte mult la Cluj-Napoca și a decis să vină în România să ajute comunitatea evreiască, mai ales că aici a fost amenajată o cantină care gătește mâncare specifică pentru evrei. Activitatea lui principală se rezumă acum la niște mese de seara, de Shabbat, la care el gătește și aduce ingrediente, cu scopul de a uni toată comunitatea, măcar sâmbătă. Speranța sa e ca evreii să fie tot mai mult împreună pentru ca toată lumea să fie mai solidară.
În toată România, cărțile curate Tora sunt foarte rare. Acestea se scriu pe piele de vițel și se deteriorează în timp. Sunt scrise doar în Israel, de o breaslă de oameni, sofer stam, care se ocupă doar de această îndeletnicire, fiind considerați adevărați artiști. Scrierile sunt de mână, foarte precise și verificate de mai multe ori astfel încât textul să rămână neschimbat de mii de ani. Pentru ca o Tora să fie completă, este necesară o muncă de cel puțin un an de zile, timp în care cel care scrie trebuie să se păstreze mereu curat.
Micuța casă de rugăciune din Cluj-Napoca s-a înviorat cu membri comunității evreiești. Tora a fost ridicată simbolic de către Mihail Ronai, secretarul comunității evreiești, care rostește ”Iată Tora pe care Dumnezeu a pus-o în mâinile lui Moise”.
După ce a fost studiată, Tora a fost introdusă la locul ei, în dulapul sfânt, Aron Kodesh.
”Pentru ca Dumnezeu să fie cu noi, nu lângă noi, trebuie să avem trei lucruri întrunite: să ai o casă de rugăciune, să ai Sefer Tora din ce să te rogi și minim zece bărbați trecuți de vârsta de 13 ani, să aibă cine să se roage”, a adăugat Mihail Ronai.
Însă rabinul Shmuel Zarviv mai are o misiune în Cluj. El dorește să aducă un nou sul aici, Cartea Esterei, iar pentru aceasta a demarat deja o campanie de colectare a fondurilor.
Împreună cu familiile mixte, pe care le binecuvintează de asemenea, evreii din Cluj numără circa 400 de oameni.
”De ce numai o sinagogă și o casă de rugăciune? În Cluj, înainte de al Doilea Război Mondial trăiau 18.000 de evrei, aproape o treime din populația Clujului. Și iată dintr-o dată, între 9 mai și 9 iunie 1944, acești oameni au dispărut. Tot județul a fost golit de evrei și s-au întors circa 8-10%, dintre care unii au plecat în Israel, alții în SUA, noi am rămas aici. Asta e tragica noastră istorie. Eu, de exemplu, împreună cu generația mea, constituim generația fără bunici, care au fost deportați și exterminați”, a mai spus Mihail Ronai.
