Istorici maghiari din Ungaria și România au participat, la începutul săptămânii, în Cluj-Napoca, la o conferință științifică găzduită de Societatea Muzeului Ardelean (EME). Scopul acțiunii a fost combaterea politicianismului și a naționalismului care cuprind oamenii atunci când ating subiectul Centenarului, prin prezentarea datelor istorice, obiective.
Toate prelegerile experților, de pe parcursul a două zile, pe teme diverse – de la negocierea granițelor româno-maghiare la problemele funciare și administrația militară – vor fi compilate într-un volum care va fi tradus și în limbile română și engleză.
Székely István, vicepreşedinte executiv al UDMR, a recomandat în discursul inaugural să se utilizeze dialogul între majoritate și maghiari când se discută în contextul Centenarului, să se realizeze ceva mai mult decât o istorie a suferinței maghiare. Acest dialog ar trebui să fi reflectat și de teme actuale, de interes pentru comunitatea maghiară din România, unele dintre acestea prezentate negativ în spațiul public. Politicianul vede extinderea manifestărilor dedicate Anului Centenar drept un lucru pozitiv, pentru că astfel pot fi discutate și subiecte legate de centenarul Trianonului.
Istoricul și deputatul Szabó Ödön, care conduce Academia Szacsvay, este de părere că istoricii au fost depășiți cu prilejul Centenarului deoarece evenimentele organizate, conferințele științifice, nu au avut loc în număr mare în marile orașe universitare, ratându-se șansa unui dialog între istoricii români și maghiari.
Etnologul Vilmos Keszeg, preşedintele EME, a făcut trimitere la celula de bază a societății, familia ardeleană, care astfel va avea prilejul să-și facă auzite strădaniile ultimilor 100 de ani.
”Controversatul” istoric Balázs Ablonczy, coordonatorul proiectului Trianon 100 al Ungariei, a fost unul dintre vorbitorii cheie ai evenimentului. Foarte deschis, după ce și-a expus prezentarea de altfel publicată în cadrul volumului Transilvania reîntoarsă (anul 2015), el a acceptat să vorbească pe scurt despre campania negativă pornită împotriva sa din partea unor formatori de opinie și istorici români.
Chiar toamna trecută a fost prezent la București, la Academia Română, la o conferință organizată sub egida colegiului Noua Europă, o conferință alături de istorici români, unde a discutat subiectul. Și chiar cu rectorul Universității Babeș-Bolyai, Ioan Aurel Pop, devenit între timp președintele celui mai prestigios for științific românesc, care l-a acuzat public în legătură cu centenarul Trianonului, Ablonczy păstrează relații profesionale.
”La fel ca și această conferință, tema proiectului amintit nu ar trebui să inducă tensiuni și sentimente la nelalocul lor, n-are tentă revizionistă sau politică, ci studiază date. Istoria e în evoluție, chiar dacă s-a produs în 100 de ani, încă lucrează și se transformă.
Înțeleg că în spațiul românesc proiectul stârnește contrareacții. Îmi pare rău că presa nu redă ce s-a întâmplat și manipulează lucrurile. Dacă aș avea atâția bani cât spune presa, aș face mult mai multe evenimente pentru popularizarea proiectului. Sunt un om simplu, pașnic, nu aș putea să destabilizez întreaga Europă, cum s-a relatat”, a declarat Balázs Ablonczy.
Despre acestea, istoricul a relatat mai multe în cadrul unui interviu apărut în Dilema Veche.
Ignác Romsics, Tamás Sárándi, Béni L. Balogh şi Mihály Zoltán Nagy au fost doar câteva dintre numele care au conferențiat în cadrul manifestării dedicate Centenarului, finanțată de UDMR. Deși EME a avut un buget limitat pentru organizare, ar fi fost benefice atât posibilitatea traducerii sincron în limba română, cât și prezența istoricilor români pentru dezbateri asupra prezentărilor.
Leave a Reply