Clujul constituie unul dintre judeţele din România care beneficiază de o viaţă spirituală extrem de intensă şi bogată în manifestări, fiind în acelaşi timp recunoscut drept unul dintre cele mai tolerante şi bine reprezentate judeţe din punctul de vedere al diversităţii religioase şi al numărului de confesiuni, găzduind sediul a nu mai puţin de cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești etc. Tot din acest punct de vedere, merită amintit faptul că judeţul Cluj dispune, conform Institutului Naţional de Statistică, de peste 830 de lăcaşuri de cult, aspect care, raportat la numărul de locuitori, situează Clujul pe locul I la nivel naţional. În acelaşi timp, preocupările religioase ale tot mai multor români, dar nu numai, şi spiritul evlavios al acestora au contribuit la dezvoltarea, în ultimii ani, a segmentului turistic de tip ecumenic, manifestat de cele mai multe ori, sub forma pelerinajului. Acest aspect este unul onorant pentru locuitorii judeţului întrucât acest tip de turism implică un anumit nivel de instruire şi cultură din partea vizitatorilor pentru a putea aprecia obiectivele vizitate la adevărata lor valoare, din punct de vedere al valorii lor artistice şi a semnificaţiilor spirituale.
Aceste motive, precum și multe altele, au convins consilierii județeni să aprobe declararea Sfintei Fecioare Maria drept Patron Spiritual al Judeţului Cluj.
De la an la an, turismul religios a câştigat la Cluj tot mai mult teren, devenind unul de sine stătător, cu beneficii atât pentru agenţii economici, cât şi pentru pelerini, cu noi modalităţi de manifestare. Sesiunile de pelerinaj aduc numeroase avantaje Clujului, în principal din perspectiva numărului persoanelor care sosesc în Cluj cu acest scop, al celor care aleg să înnopteze în Cluj, precum şi a duratei cazării. De asemenea, odată cu pelerinajul, turiştii aleg să viziteze şi alte obiective turistice specifice judeţului Cluj, fapt care generează avantaje de natură economică dar şi de notorietate de care beneficiază judeţul nostru.
În acest context, se impune a fi amintit faptul că unul dintre cele mai importante obiective ale turismului religios clujean este Mănăstirea Nicula care, cu ocazia celebrării praznicului Adormirii Maicii Domnului din 15 august, dar şi în celelalte sărbători şi momente de peste an, atrage sute de mii de turişti români şi străini, care vin cu smerenie pentru a se ruga Icoanei făcătoare de minuni din incinta lăcaşului de cult.
De altfel, Sfânta Fecioară Maria este o figură religioasă recunoscută de toate cultele creştine clujene, care o prea-cinstesc. Astfel, încă din Evul Mediu, din perioada epidemiilor care răvăşeau întreaga Europa, locuitorii de aici au fost convinşi de faptul că sunt ocrotiţi de aceste primejdii tocmai datorită credinţei lor şi a rugăciunilor închinate mamei Mântuitorului. O icoană a Sfintei Fecioare, aflată în Biserica care astăzi este numită a „piariştilor”, a fost loc de pelerinaj în timpul epidemiei de ciumă din anul 1738 când mulţi credincioşi s-au vindecat rugându-se la această icoană făcătoare de minuni. Între anii 1738-1739, când ciuma a pătruns şi în oraşul Cluj, au murit aproximativ 900 de oameni. Însă, după ce focarul a dispărut iar locuitorii oraşului şi-au reluat viaţa de dinainte, clujenii i-au mulţumit Fecioarei Maria pentru protejarea oraşului prin ridicarea unei statui amplasate în faţa Bisericii şi care este denumită popular ”Statuia Ciumei”.
Venerarea Sfintei Fecioare Maria în judeţul Cluj este justificată şi prin numărul mare de aşezăminte de cult care au în denumirea lor numele Sfintei Născătoare sau care poartă Hramul Maicii Domnului, toate cele cinci episcopii clujene – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului (ortodoxă), Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică), Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Evanghelică străduindu-se să pună la loc de mare cinste numele Fecioarei Maria prin organizarea de diverse manifestări şi comemorări anuale dedicate acesteia.
Nu în ultimul rând, şi ca un argument în plus care pledează pentru ideea declarării unui patron spiritual al judeţului, conform perceptelor creştine, pe lângă sfinţii rânduiţi de Biblie drept ocrotitori, fiecare comunitate este datoare, asemenea părintelui care alege pentru copilul său un nume de sfânt, să-şi aleagă câte un sfânt protector care să vegheze în permanenţă asupra locuitorilor săi, indiferent de limba pe care o vorbesc şi de credinţa pe care o împărtăşesc şi care să contribuie la împlinirea binelui.
Având în vedere aceste considerente, dar şi faptul că judeţul Cluj este unul dintre judeţele României care nu au un Sfânt Protector, consilierii județeni au apreciat că iniţiativa declarării Preacinstitei Fecioare drept Patron Spiritual al Judeţului Cluj reprezintă un act necesar şi oportun menit să contribuie, în mod incontestabil, la consolidarea sentimentului de unitate al clujenilor.
