Consiliul Județean Cluj va acționa de urgență pentru drenarea levigatului toxic de la Pata Rât prin amenajarea a două bazine colectoare lângă rampa veche pentru depozitarea deșeurilor, acum în proporție de peste 90% închisă.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a dezvăluit, miercuri, care va fi planul de acțiune al instituției pentru stoparea efectelor incidentului ecologic de la Pata Rât, pentru care prefectul Aurel Cherecheș a refuzat să decreteze starea de urgență și de alertă cu toate că inițial a considerat la rândul lui că situația e de așa natură. Măsurile vor fi luate în concordanță cu expertiza realizată la fața locului, la comanda CJ Cluj.
O concluzie importantă desprinsă în urma analizelor efectuate și a deplasării la fața locului e că centura ocolitoare Vâlcele-Apahida nu este pusă în pericol de acumularea de levigat. Totuși, pentru a preîntâmpina eventuale probleme, terasamentele care au acoperit deșeurile rampei vechi de gunoi vor fi consolidate cu niște piloți prefabricați, care se pot monta și pe timp de iarnă. Inclusiv compania de drumuri care administrează centura ocolitoare a precizat că integritatea șoselei nu e pusă în pericol.
Își dau cu părerea tot felul de pricepuți, dar specialiștii au constatat altceva, a afirmat Alin Tișe.
Experții Universității Tehnice arată că centura ar fi pusă în pericol prin noi alunecări de gunoi doar în cazul în care peste deșeurile terasate se mai depun cantități suplimentare de deșeuri, ceea ce nu se va mai întâmpla. Practic, la ora actuală Consiliul Județean Cluj trebuie să ”închidă” la Pata Rât 21 de hectare de teren pe care s-au depozitat încă din 1974 deșeuri, într-o suprafață de teren de doar 18 hectare, proiectată de Ministerul Mediului.
Recomandarea specialiștilor e ca să se realizeze exproprieri de teren și pentru diferența de suprafață, astfel încât să nu mai fie pusă presiune suplimentară pe gunoaie, determinând noi alunecări – demers început deja de Consiliul Județean.
Pentru drenarea levigatului acumulat vor fi săpate două bazine, acoperite cu membrană. Levigatul va fi purificat de Compania de Apă Someș, iar ulterior transportat spre stații de epurare. Cu privire la toxicitatea apei, Compania de Apă Someș se va pronunța cel mai probabil mâine. La fața locului s-au format două acumulări de apă – una în amonte, cu grad redus de toxicitate, care ar putea să fie decantată direct în pârâul Zăpodie, respectiv una în aval, mai toxică.
Lucrările la cele două bazine vor fi efectuate de constructorul care a câștigat licitația de închidere a rampei vechi.
Expertiza arată că levigatul s-a acumulat din două cauze neprevăzute, accidentale: alunecarea de teren, a gunoiului, care a pus presiune pe o parte din izvoarele subterane de apă, respectiv apa acumulată din stingerea incendiilor care au avut loc la rampa de deșeuri a Primăriei Cluj-Napoca, situată în apropiere.
O altă veste bună e că alunecările de teren s-au oprit, iar deșeurile s-au stabilizat din nou. Pe lângă soluția amenajării celor două bazine și a exproprierii terenurilor mai existau soluția de amenajare a unei alte rampe și soluția de transportare a deșeului suplimentar la alte depozite conforme din țară, însă acestea din urmă erau mult mai costisitoare.
După identificarea suprafețelor de teren care trebuie să fie afectate pentru închiderea completă a rampei de la Pata Rât, Alin Tișe va convoca o ședință de îndată pentru începerea demersurilor de expropriere. Valoarea terenurilor nu ar trebui să fie uriașă din moment ce nu sunt folosite și n-au fost niciodată folosite de proprietari.
Sperietoarea și joaca de-a amenzile la Pata Rât
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, se declară revoltat pe apucăturile directorilor instituțiilor cu atribuții în soluționarea problemei de la Pata Rât, care s-au grăbit să amendeze instituția pe care acesta o conduce de teamă ca ei să nu fie schimbați de șefii care-i controlează politic.
Noul șef de la Garda de Mediu (Ioan Burj – n. red.) a spus că merge din nou să amendeze Consiliul Județean pentru că încalcă legea și că nu ia măsuri deși el a votat în Comitetul pentru Situații de Urgență să nu se aprobe starea de alertă la Pata Rât pentru Consiliul Județean. Problema a fost că acolo s-a votat deschis, dacă votul era secret probabil altul era rezultatul. Dar de teama destituirii au votat cum au votat.
Fostul director al Gărzii de Mediu a demisionat la cererea ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, în timpul vizitei de lucru de la Pata Rât.
Atât Garda de Mediu, cât și Apele Române, ar fi trebuit să intervină de-a lungul deceniilor pentru limitarea efectelor poluării de la Pata Rât, este opinia președintelui CJ Cluj.
Dacă va fi cazul vom face plângeri penale la adresa instituțiilor care n-au acționat în acest caz, Consiliul Județean fiind doar administratorul temporar al rampei. Toate instituțiile s-au grăbit să amendeze CJ, amendează mai departe, dar oamenii sunt inconștienți pentru că e o problemă accidentală acolo. Scopul nostru e să închidem rapid ce avem de închis acolo și să vedem ulterior cum gestionăm relația cu alte instituții care ne-ar fi putut ajuta, dar nu au făcut nimic. Probabil că e un meci cu persoana mea, dar ei fac rău Clujului. Azi nu mai aveam cantitatea de legivat de acolo dacă interveneam încă de când am solicitat Prefecturii Cluj starea de urgență, cu luni în urmă.
Nu există un centru care să funcționeze la parametri maximi. În 2007-2008, noi am estimat l afiecare localitate populația, cantitatea de gunoi per persoană. Între timp, proiectul a rămas la fel, realitatea din teren ete alta: în localitate de 2000 oamenii nu aruncă
Probabil că e un meci cu persoana mea, dar fac rău clujului. Azi nu mai aveam cantitatea de legivat dacă interveneam de când am solicitat starea de urgență.
Dela apele române, azi-mâine se
După care vom vedea care sunt obțigațiile altor isntituții și vom încerca să recuperăm din pagubă.
Leave a Reply