Facultatea de Studii Europene, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), Institutul de Cercetări Europene (ICE), din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a organizat, joi, dezbaterea cu titlul: „NATO în contextul securității internaționale actuale (negocierile în cadrul Summit-ului Flancului Estic al NATO)”, generată de întâlnirea premergătoare Summit-ului Flancului Estic al NATO din 2016, care a avut loc la Bucureşti în perioada 3-4 noiembrie 2015.
La eveniment au participat decanul Facultăţii de Studii Europene, prof. univ. dr. Nicolae Păun, Cristian Diaconescu, șef al Cancelariei Prezidenţiale (2012-2014), Ministru de Externe (2012) și Florin Cosmoiu, Director al Centrului Național Cyberint.
Cu acest prilej, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că România rămâne în continuare un partener al Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană, în ciuda contextului politic tensionat din țara vecină. Totuși, acesta consideră că este necesar ca Moldova să-și clarifice cât de rapid poziția strategică.
„Prin retrimiterea la Parlament a sprijinul financiar în valoare de 150 milioane de euro dedicați Republicii Moldova, decizia e practic amânată. Trebuie să vedem realist și nu emoțional situația din Republica Moldova de astăzi. Pe de o parte avem o criză guvernamentală generată de o preocupare foarte serioasă la nivelul societății în ceea ce privește corupția. Avem o situație extrem de complicată în legătură cu modul în care și instituțiile financiare mondiale și europene privesc situația din Republica Moldova, pentru că la cererea FMI chiar Chișinăul a închis trei bănci după dispariția miliardului de dolari în condiții suspecte, iar Banca Mondială a blocat un fond de 45 milioane de dolari pe aceleași rațiuni ca și Comisia Europeană cu privire la câteva surse de finanțare. Pentru ca acest sprijin financiar să-și atingă utilitatea – mă refer în primul rând la cel venit din România – e nevoie de o clarificare minimală a situației din Republica Moldova. Nu consider că această amânare e o condiționare de o linie politică sau alta, dar e nevoie ca situația din Republica Moldova să nu fie legată strict de un împrumut de 150 mil. de euro, e un pachet mai complex și din acest punct de vedere e necesar ca Republica Moldova să rămână un partener al României și un stat interesat de integrarea în UE. Nu pot fi luate decizii în condițiile în care lucrurile aceste nu sunt clarificate evident în condițiile existenței unui proiect în Republica Moldova pentru păstrarea liniei europene, pentru că Republica Moldova a fost în cadrul Parteneriatului Estic principalul stat și beneficiar, dar și ca performanță dintre cele 6 state. Astăzi se ridică semne de întrebare însăși în legătură cu funcționarea sistemului statal al Republicii Moldova, iar după clarificarea acestui aspect, după ce este evidentă voința Republicii Moldova, a societății și a mecanismului politic, sigur că și sprijinul se poate relua, nu numai sprijinul financiar, pentru că sunt și alte forme de sprijin în curs de realizare”, a declarat Cristian Diaconescu.
Fostul ministrul al Externelor a mai precizat că „Voința de a accede spre UE era împărtășită de o forate mare parte a societății din Republica Moldova, sprijinită de mecanismul politic pentru că toate partidele din coaliția pentru integrare europeană aveau în titulatura lor cuvântul „european”. În acest moment, unul dintre partidele care au susținut coaliția, Partidul Democrat, s-a retras și a votat împotriva coaliției. Mecanismul politic trebuie să clarifice ceea ce dorește, dar în orice caz păstrarea parcursului european e garanția sigură că acest stat nu va eșua, iar generațiile de cetățeni din Republica Moldova vor avea o țară din ce în ce mai puternică. În momentul în care s-a acceptat libera circulație pentru cetățenii din Republica Moldova și a fost nevoie de pașapoarte biometrice, zeci de mii de tineri din Transnistria, nu doar din restul Republicii Moldova, și-au luat pașapoarte și au dorit să circule spre Occident. A întoarce sensul unei decizii politice astăzi în legătură cu integrarea europeană ar însemna spre exemplu anularea acestei facilități și nu știu cine își asumă politic acest aspect”, a adăugat Cristian Diaconescu.
