Pe 21 mai 2014 a fost organizată la Bruxelles, reuniunea Consiliului Educației, Tineret, Cultură și Sport, eveniment la care România a fost reprezentată de HEGEDÜS Csilla, secretar de stat în Ministerul Culturii.
Pe ordinea de a zi a reuniunii miniștrilor de resort și secretarilor de stat din statele membre ale Uniunii Europene au fost prezentate patru subiecte importante. Unul dintre acestea este adoptarea deciziei Consiliului privind desemnarea orașului Leeuwarden din Țările de Jos pentru a purta titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2018, titlu pe care îl va împărţi cu capitala Maltei, Valletta. În ședință s-a mai convenit asupra adoptării unui document prin care patrimoniul cultural european este declarat drept o resursă strategică pe întreg teritoriul comunitar. Documentul este de o importanță majoră, fiindcă așează cultura la nivelul resurselor strategice în vederea dezvoltării unei Europe durabile.
În același timp, în cadrul întâlnirii au fost trasate și prioritățile europene din domeniul culturii. În acest cadru, România a accentuat următoarele direcții strategice: 1. industriile creative să fie recunoscute drept factori ai dezvoltării durabile și să joace un rol important în crearea de locuri de muncă, motiv pentru care este esențială identificarea surselor de finanțare în vederea sprijinirii lor; 2. digitalizarea patrimoniului cultural facilitează accesul la cultură a tuturor cetățenilor din statele membre ale UE, fapt pentru care procesul trebuie accelerat și finanțat; 3. patrimoniul cultural este o resursă importantă privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar din aceste considerente este necesară identificarea surselor de finanțare pentru restaurarea și valorificarea patrimoniului construit.
Un alt punct important pe ordinea de zi a fost dezbaterea privind dezvoltarea relațiilor externe ale Uniunii Europene, în cadrul căreia România a apreciat faptul că, în contextul politic actual, este necesară definirea unor strategii culturale în relația UE și Parteneriatul Estic, din care face parte și Republica Moldova.
Cu ocazia discuțiilor privitoare la Parteneriatul transatlantic între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, România a susținut protejarea pieței europene de film față de industria gigantică și extrem de puternică a filmului american. Ca exemplu de valoare care trebuie susținută și protejată a fost invocat noul val al filmului românesc, fenomen artistic care s-a făcut remarcat prin obținerea de numeroase premii europene și internaționale, reușind astfel să aducă României prestigiu și renume.
