Potrivit deputatului clujean Aurelia Cristea, experiențele de tristă amintire ale inundaților din anii trecuți, precum și rapoartele internaționale din domeniul mediului și dezastrelor naturale, întregite de starea precară a digurilor ce deservesc marile râuri din România sunt semnale de alarmă ce trebuie soluționate prin prevenție, investițiile în gestionarea riscurilor prezentând o rată ridicată de rentabilitate și contribuind la dezvoltarea economică durabilă.
“Activitatea de pregătire şi informare preventivă în domeniul dezastrelor naturale este importantă, bazându-se pe utilitatea cunoaşterii, sprijinirii autorităţilor şi populaţiei, în identificarea măsurilor de reducere a riscului de producere a dezastrelor naturale.
Potrivit unor studii de specialitate 90% dintre dezastrele naturale sunt legate de factori meteorologici: vreme, climă şi apă. Statisticile din ultimii ani arată că numărul calamităţilor naturale, au tendinţă de creştere a intensității, cât şi a frecvenței lor, aceasta ridicând bilanțul deceselor umane cât și a pagubelor. Schimbările și fluctuațile climei contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei secetelor, inundaţiilor, îngheţurilor, etc.
Schimbările climatice au produs modificarea cantității și regimurilor de precipitații, punând în pericol sute de mii de români care trăiesc în zone inundabile precum și aproximativ 1 milion de hectare de teren expuse inundațiilor.
Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om, lansată în dezbatere publică de Comisia Europeană în primavara acestui an, propune o politică de gestionare a dezastrelor, bazându-se pe două principii: prevenirea, reducerea vulnerabilităților individuale și consolidarea ecosistmelor.
Documentul oferă alternative la absorția costurilor asociate ajutoarele publice, despăgubirilor substanțiale după fiecare inundație, prin încurajarea responsabilității individuale, în ceea ce privește reducerea pierderilor și asigurarea împotriva acestora. Gestionarea riscurilor poate contribui la o dezvoltare economică neperturbată, pe termen scurt investițiile în gestionarea riscurilor generând locuri de muncă (cercetare, dezvoltare – clădiri și infrastructură), iar pe termen lung generează o îmbunătățire a stabilității macroeconomice, prin reducerea impactului negativ al dezastrului natural.
În acest context, consider că instituțiile guvernamentale responsabile de domeniul vizat de cartea verde (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea de Supraveghere Financiară) vor analiza conținutul documentului și vor elabora un punct de vedere.
Cred că acest subiect trebuie tratat cu toată considerația, consultarea publică fiind necesară, examinarea reacțiilor primite putând să stabilească câteva puncte de reper ale unei strategii de prevenție și ameliorare a dezastrelor naturale”, declară Aurelia Cristea.
