„Propunerea de modificare legislativă a UDMR privind folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație a fost dezbătută în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților, dar și în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, fără să existe o dezbatere reală, o deschidere la dialog. Domină retoricele naționaliste și anti-minoritare”, a declarat deputatul UDMR Csoma Botond la o conferință de presă organizată vineri la Cluj-Napoca, pe tema respingerii propunerii de modificare a Legii nr. 215/ 2001 a administrației publice.
Deputatul UDMR din județul Cluj a subliniat că Uniunea a propus reducerea pragului de folosire a limbii materne în administrație de la 20 la 10 la sută pentru că sunt localități unde minoritatea maghiară trăiește într-o comunitate numeric mare, dar procentual nu ajunge la acest prag, cum este, de exemplu, în Cluj-Napoca.
„Uniunea a propus un dialog pe acest subiect, dar propunerea a fost respinsă, fără să fie discutată pe articole, așa cum se întâmplă de obicei în cazul actelor normative, și fără o dezbatere reală, unii deputați aplaudând chiar respingerea”, a spus Csoma Botond.
„Aceste lucruri arată că problemele minorităților naționale din România nu sunt soluționate în mod exemplar, așa cum reprezentanții statului au declarat de multe ori în forurile internaționale, iar România nu vrea să facă nici un gest spre maghiarii care trăiesc aici”, a conchis deputatul UDMR din județul Cluj, adăugând că retoricile naționaliste din ultima vreme nu au fost temperate de ce s-a întâmplat în Parlament în această săptămână ci, dimpotrivă, au fost amplificate și că UDMR va continua să lupte pentru reducerea pragului de folosire a limbii materne în administrație de la 20 la 10, eventual la 15 la sută.
Senatul va fi Camera decizională în cazul acestui act normativ.
Leave a Reply