Voneri s-a desfășurat, la Cluj-Napoca, o dezbatere pe tema însemnătății Centenariilor, la care au luat parte personalități ale comunităților română și maghiară. Evenimentul a marcat și lansarea unei declarații comune prin care se cere mai mult dialog, respect reciproc, respingerea conflictului naționalist, revenirea la idealul promis în anul 1918: “să fim o patrie a românilor, maghiarilor şi a celorlalte minorităţi constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspiraţiilor fiecărei comunităţi”.
Printre semnatari se află politologul Gabriel Andreescu, activistul Mircea Toma, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat “Transilvania”, Lucian Nastasă Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj, Sabin Gherman, redactor şi prezentator de televiziune, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, Cristian
Pârvulescu, politolog, László Tőkés, preşedintele CNMT, Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular
Maghiar din Transilvania (PPMT), László Dávid, rectorul Universităţii Saptientia, Gábor Kolumbán, preşedintele Fundaţiei Civitas, politologii Barna Bodó, Gusztáv Molnár şi Miklós Bakk.
“Nu există niciun element care să opună astăzi interesele românilor şi maghiarilor. Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc, deci, tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie şi independenţă reflectă uneori neînţelegere, alteori intenţia rea
a manipulării”, scrie în document.
Discuția propusă de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a cuprins două paneluri, concentrate pe ce a mers bine/rău în ultimii 30 de ani în relațiile dintre comunități și pe punțile de legătură care pot apropia maghiarii și românii.
Printre elementele liant au fost expuse: spiritul Timișoarei, Edictul libertății religioase de la Turda, cultele și cultura, respingerea manipulării, dialogul chiar cu prețul unui conflict temporar, precum și Uniunea Europeană.
“În ultimii 29 de ani nu la soluţii, dar nici măcar la relevarea şi discutarea problemelor nu am reuşit să ajungem. Văzând toate acestea este dorinţa şi aşteptarea noastră minimală ca măcar să se stea de vorbă cu noi. Continuăm eforturile în obţinerea unui dialog, având încredere că o consfătuire nu este o acţiune în van,
ci un progres în direcţia aşezării relaţiilor româno-maghiare” a declarat Tőkés Laszlo, liderul CNMT, în deschiderea evenimentului.
Preşedintele executiv al CNMT, Tibor T. Toró a invitat maghiarii din Transilvania la un moment de privit în oglindă pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a reuşit dialog de fond cu majoritatea românească. El denunță politicianismul maghiar divergent, cauzat în parte de faptul că unii “au descoperit bucuriile guvernării, în locul
autoguvernării”.
Gusztáv Molnár a apreciat pe de altă parte că rezolvarea dezideratelor comunității maghiare din România este cu atât mai îndepărtată cu cât în centrul statului toată atenția se duce acum pe controlul serviciilor secrete.
”Ce a fost bine și rău în ultimii 30 de ani? Răspund ca cetățean și reprezentant al unei comunități mai mici. Când am fost mulțumit? Minoritatea mulțumită e minoritatea bună. Și din majoritate trebuie să se urmărească ca minoritatea să fie satisfăcută. Satisfacția mea individuală și comunitară la începutul anului 1990 a ținut câteva luni. De atunci n-am mai intrat în starea de mulțumire. Au fost câteva situații promițătoare, dar starea generală de mulțumire n-am atins-o. Motivul e că n-a existat dialog real. Care e problema majoră a comunității maghiare care în ultimii 30 de ani orice partid, orice guveranre a ascultat-o serios?”, a precizat politologul Barna Bodó.
Consulul general al Consulatului General al Ungariei din Cluj-Napoca, Mile Lajos a indicat că la nivel global sunt probleme foarte grave care ar trebui să preocupe și să apropie ambele comunități. Pe de o parte a făcut referire la migrație, iar un alt subiect atins a fost competiția economică tot mai dură.
Următoarea conferință organizată de CNMT va avea loc la Timișoara.
Leave a Reply