În trimestrul al treilea, economia României a crescut cu 4,1%, generând surprindere pentru toată lumea. România a avut în T3, cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu trimestrul al doilea, la 1,6%..
La creşterea economică au contribuit industria şi segmentul agricol de excepţie, ajungându-se la un procent de 4,1% în al treilea trimestru, aceasta fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza economică mondială, comparabilă cu cea din T3 a anului 2011.
Comparativ cu al doilea trimestru din 2013, avansul economiei a fost de 1,6% în T3, astfel aducând România pe poziţia de lider în topul european, înregistrând cea mai puternică creştere economică.
În general activitatea economică se revigorează, dar impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal, avansul economiei bazându-se pe exporturi şi pe o agricultură care este nefiscalizată, timp în care consumul stagnează, aspect care se resimte la nivelul încasărilor TVA. În primele nouă luni, ritmul de creştere a veniturilor bugetare, a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, evoluţia încasărilor bugetare reflectând doar parţial ascensiunea economiei.
Însă analiştii atrag atenţia că o agricultură foarte bună maschează o performanţă slabă a economiei şi ar putea arăta că există o evoluţie economică ,,dezechilibrată”. Chiar dacă agricultura şi industria au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, pe de altă parte, comerţul retail şi construcţiile continuă într-un ritm pesimist.
Eugen Sinca, analistul-şef al BCR consideră : „Am putea caracteriza această creştere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creştere a PIB-ului dintre toate ţările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de altă parte avem o structură dezechilibrată. Agricultura şi industria au avut, cel mai probabil, contribuţii semnificative la PIB, în timp ce comerţul retail şi construcţiile au evoluat dezamăgitor”.
PIB-ul a urcat cu 2,7% pe ansamblul primelor nouă luni, potrivit unor date anunţate de către Institutul de Statistică. Economia a urcat cu doar 0,5% în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni şi cu 1,8 la semestru. Agricultura aduce în economie între 15 şi 18 mld. euro în funcţie de vreme. Iar contribuţia pozitivă a acestui domeniu la creşterea economică – în anii agricoli buni ca 2011 sau 2013 – se înregistreză în trimestrele trei şi patru.
„În acest an volumul producţiei a bătut scăderea preţurilor, în 2011 a fost un an cu producţii similare în volum, dar atunci preţurile au fost mai mari“, explică Lucian Buzdugan, directorul general al fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploataţie agricolă din Uniunea Europeană.
Evoluţia agriculturii a fost majoritar influenţată de producţia de cereale şi seminţe oleaginoase, în cel de-al treilea trimestru, pentru că în această perioadă a fost vândută cea mai mare parte din producţia de grâu, orz şi rapiţă, culturi ce valorează cumulat 1,6 miliarde euro.
În ultimii şase ani cele mai mari creşteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) şi 2011 (22,1%).
Fără agricultură, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%, iar cea mai slabă performanţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme, cât şi de evoluţiile din pieţele regionale şi internaţionale. Se poate spune că agricultorii nu au control nici asupra cantităţilor produse, nici asupra preţurilor de vânzare.
Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Pe de altă parte, industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani, spre 28%, prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.
Salariile nu cresc
Industria şi exporturile nete, au fost alături de agricultură, motoarele care au susţinut activitatea economică în al treilea trimestru şi pe ansamblul primelor nouă luni, în timp ce consumul, investiţiile şi construcţiile nu au dat semne de revenire, după cum suţin analiştii. Alte informaţii mai detaliate vor fi publicate în 4 decembrie, în ceea ce priveşte evoluţia componentelor economiei.
În condiţiile menţinerii creşterii salariilor reale în apropiere de zero şi ascensiunea şomajului, consumul nu dă semne pozitive de revenire.
În luna septembrie, exporturile şi-au continuat ascensiunea, crescând cu 16% faţă de aceeaşi lună din 2012, iar pe ansamblul primelor nouă luni din 2013, avansul exporturile a fost de aproape 9% la 36,5 miliarde euro.
Exporturile au înregistrat o creştere puternică, în luna iulie, de până la 18,1%, ritm care nu a mai fost înregistrat din anul 2011. Iar în luna septembrie, exporturile s-au apropiat de maximul atins în iulie, totalizând 4,4 miliarde euro.
Potrivit analiştilor, motorul principal al accelerării exporturilor a fost agricultura, dar şi creşterea cererii pentru automobile şi componente auto, potrivit analiştilor.
Dinamica favorabilă a exporturilor a fost susţinută de cererea externă, atât din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană (UE), cât şi din partea celor din afara UE. În prima jumătate a anului exportul net a avut o contribuţie de Ă5,3% la creşterea PIB, consecinţă a creşterii cu 10,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu reducerea volumului importurilor cu 0,9%. Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,8% comparativ cu semestrul I din 2012.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
