Primăria Cluj-Napoca a invitat cetățenii clujeni la o consultare publică desfășurată miercuri după-masa, pe tema extinderii circulației cu o bandă suplimentară pentru mașini pe Splaiul Independenței prin eliminarea trotuarului existent și afectarea a unei porțiuni din spațiul verde. La finalul întâlnirii Emil Boc a anunțat că va discuta mâine cu ADR Nord-Vest pentru a afla în ce măsură proiectul mai poate suferi modificări.
Reprezentanții societății civile au adus argumente contra realizării proiectului în formatul actual, însă primarul Emil Boc a explicat că orice modificare majoră a planșelor de lucru și a indicatorilor tehnici poate însemna riscul de a returna către autoritățile eruopene circa 12 milioane de euro bani nerambursabili primiți prin proiectul de reabilitare și extindere a tramei stradale.
Emil Boc a subliniat că din punct de vedere procedural au fost respectați toți pașii democratici ai consultării publice pentru acest proiect care a fost prevăzut încă din perioada 2009-2010 în PUZ-ul pentru Cluj Arena și Sala Polivalentă.
„Ca primar am semnat și susținut proiectul Trama stradală. Este un tronson important care vizează Splaiul Independenței, care în proiectul european
vizează extinderea cu o bandă suplimentară a Splaiului Independenței în baza unui studiu de circulație realizat în perioada 2005-2007. PUZ-ul pentru stadion și polivalentă a inclus această bandă suplimentară cu scopul de a avea o lărgire a spațiului carosabil fără a fi în detrimentul spațiului verde. Va exista o linie dedicată pentru tramvai pe Splaiul Independenței, de aceea s-a multat și banda spre parc, pentru că se dorește crearea a două linii suplimentare pe lângă linia de tramvai. Noutatea e de a avea sensuri unice, pe Dragalina, pe cealaltă parte a Someșului, dinspre Centru spre Mănăștur, iar pe Splaiul Independenței să se circule dinspre Mănăștur spre Centru. Noua bandă va fi exact unde este trotuarul actual. Copacii nu vor fi tăiați – cei care vor fi afectați de lucrări vor fi înlocuiți, va rămâne între 1,8 și 3 metri de spațiu verde. Se va crea un stâlp de sprijin în formă de L. Gardul viu existent acum va fi afectat de lucrări, dar după ce se va finaliza lucrarea, această parte verde va fi regândită”, a afirmat primarul Emil Boc.
Coordonatorul noului PUG, arhitectul Adrian Borda, a explicat că este vital pentru oraș să fie fluidizată circulația mașinilor pe această cale de legătură între cele două jumătăți ale orașului, întrucât astfel sunt degrevate în proporție de până la 90% străzile lăturalnice și trotuarele. „Ceea ce se pierde este un pietonal pe malul Someșului, care nu exista nici până acum. Au fost niște discuții între arhitecți care au încercat să exploreze o formă de realizare în spațiu între carosabil și malul Someșului. Ar putea să fie realizată o promenadă pe malul Someșului. Din punctul de vedere al PUG-ului culoarul Someșului e vital pentru legătura dintre cele două jumătăți ale orașului”, a adăugat Adrian Borda.
Reprezentanții societății civile au arătat că problema traficului nu se va rezolva lărgind benzile pentru mașini, ci procedând precum alte orașe mari europene, unde se promovează soluția prioritizării după regula pietoni, bicicliști, mijloace de transport în comun, apoi mașini personale.
Au fost propuse și soluții complementare precum conectarea Parcului Rozelor de Parcul Grigorescu printr-un pod dedicat pietonilor și bicicliștilor, dar și dezvoltarea piețelor volante la Sala Sporturilor prin îmbunătățirea accesului cetățenilor cu ajutorul mijloacelor de transport în comun.
Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca a menționat că la ora actuală se află în stadiu avansat dezbaterea împreună cu Ordinul Arhitecților din România pentru un concurs de soluții pe tema Someșului, un master-plan de-a lungul culoarului. „Am țintit câteva proiecte, unul dintre ele este conectarea parcului Grigorescu de parcul Rozelor, apoi promenada care nu e afectată de banda suplimentară de circulație, după cum s-a văzut în cadrul proiectului Someș delivery, însă pentru care trebuie să fie realizat un proiect suplimentar”, a mai spus acesta.
Alex Boguș, participant la dezbatere, a afirmat că va exista totuși o problemă cu nodurile de la intrarea, respectiv ieșirea de pe tronsonul extins în lungime de 1,2 km. Totodată, el consideră că PUG-ul și PUZ-ul sunt orientate către mașini, au la bază studii de trafic, pe când sustenabilă ar fi o atenție suplimentară acordată oamenilor: „Legătura dintre cele două jumătăți de oraș nu mă interesează cu o bandă de circulație în plus, ci cu o pistă de bicicletă în plus. Fluidizarea o facem doar pentru mașini sau ne gândim la orașul din care fac parte și bicicliștii și pietonii? Ce învață Primăria din parteneriatele făcute cu ONG-uri pentru evenimente organizate în zonă? Clujul e pol de creștere, adică Clujul se va dezvolta în continuare, ce facem, vom tăia la nesfârșit câte 15 cm din trotuare sau regândim complet sistemul de transport, cu parcări pericentrale sau probabil cu taxarea suplimentară a parcărilor din Centru – lucru care ar putea genera însă inechitate? Acomodăm din ce în ce mai multe mașini, până nu mai putem, sau facem ceva pentru oameni?”
„Până în 1 iulie 2016 trebuie să închidem toate aceste proiecte. Am oprit lucrările în speranța că poate fi găsită o soluție mai bună. Tot specialiștii au propus acele soluții, pe proiecte făcute de specialiști, prin licitații. Puteam să spun că nu mă interesează vocea societății civile. La stadiul la care ne aflăm dorim să vedem cum putem perfecționa proiectul”, a insistat Emil Boc, care a adăugat că atunci când a putut, a aprobat realizarea unei benzi de circulație pentru bicicliști în Pța Avram Iancu, precum și proiectul Bike sharing.
Președintele OAR, Șerban Țigănaș, a cerut amânarea acestui proiect până la organizarea unei dezbateri publice cu participanți bine-informați. Acesta a solicitat și o mai bună comunicare din partea Primăriei și o transparentizare în sensul parcurgerii proiectelor de gen și în cadrul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, care sunt publice.
Arhitectul Szabolcs Guttman, membru al Comisiei de Monumente Istorice, a indicat o cale de mijloc pe ultima sută de metri: rămâne o linie de tramvai liberă, iar linia cealaltă propusă, să fie hibrid folosită și de mașini, lucru care poate însemna inclusiv economie de bani europeni, iar spațiul verde și trotuarul rămân intacte. Soluția sa va fi discutată de către Emil Boc cu reprezentanții ADR Nord-Vest.
Szakáts István a explicat că din punct de vedere sociologic Clujul nu descrește, nici nu va crește alarmant, la fel se întâmplă și cu numărul mașinilor, în plus Clujul este format din oameni din ce în ce mai educați și înstăriți, care pot să adopte un alt sistem de transport mai sustenabil, dacă este bine informat. „Sociologic orașul nu este un cuib de mașini”. Szakáts István a făcut referire la strategia de dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020, adoptată recent în Consiliul Local, unde scrie clar: stoparea amenajării Someșului cu betoane și identificarea soluțiilor pentru îmbunățirea sistemului acvatic, promenadă, spațiu pietonal, spații publice de calitate etc. Inclusiv în aplicația Capitală Culturală Europeană 2021 există o direcție intitulată Someș de la E la V, o metaforă a candidaturii, care întărește acele calități.
Reprezentații societății civile au prezentat primarului Emil Boc și o listă de peste 2000 de semnături de susținere a blocării extinderii circulației mașinilor pe Splaiul Independenței, semnături culese în acest week-end.
