În ultimii şapte ani, salariile angajaţilor români au crescut cu mai bine de 50%, iar majorările au depăşit nivelul inflaţiei – de 40% în aceeaşi perioadă. În general economia pare să-şi revină iar şomajul stagnează. Totuşi nivelul de trai nu pare să se fi îmbunătăţit iar numărul de locuri de muncă nou apărute nu au dus deocamdată la o ,,recuperare” a job-urilor pierdute pe parcursul crizei economice.
Analistul economic Aurelian Dochia, managing director al firmei de consultanţă CONCEPT- Economic and Bussiness Consulting explică : „O parte din creşterile salariale au fost mâncate de inflaţie, iar o parte nu se resimt la nivelul populaţiei pentru că nu mai există febra consumului de dinainte şi oamenii şi-au redirecţionat resursele pentru plata datoriilor. De aceea, sentimentul este că se trăieşte mai prost, chiar dacă statisticile arată o îmbunătăţire din punct de vedere salarial“.
Din punct de vedere statistic, salariul mediu net pe economie în luna august, a urcat cu 5% faţă de august 2012, ajungând la 1.600 de lei. Chiar şi cu un nivel salarial mediu de 355 de euro, angajaţii română au în continuare salarii de trei ori mai mici decât cei din alte state membre ale Uniunii Europene. Nivelul salarial mediu, în alte state membre este de 1.000 de euro net pe lună.
Tot Aurelian Dochia a adăugat: „Îmi amintesc că în anii ’96 – ’97 se făceau mereu comparaţii, că salariile din România erau de trei-patru ori mai mici decât cele din Ungaria, Cehia sau Slovacia, iar ei aveau salarii medii echivalente cu 300 de euro, iar noi de 100. Acum, am ajuns şi noi la nivelul de peste 300 de euro, dar decalajul faţă de media Uniunii Europene va rămâne la fel de mare ani buni de-acum încolo“.
Bugetul pentru anul 2014 va fi analizat de către Guvern, luna aceasta. Măsurile care se iau în calcul pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă, sunt reducerea CAS, solicitată de nenumărate ori de către angajatori, care consideră că nivelul contribuţiilor sociale reprezintă o adevărată povară fiscală sau eliminarea impozitării pe salariul minim. Deasemenea, în programul de guvernare, este prevăzută o creştere a salariului minim pe economie până la 1.200 de lei, în 2016. Acest lucru ar putea duce la o creştere a salariilor pentru mai bine de o treime din angajaţi, luându-se în considerare faptul că în prezent 1,6 milioane de salariaţi sunt plătiţi cu un salariu minim pe economie.
În perioada analizată, 2007 – 2013, valoarea salariului minim brut pe economie s-a dublat, ajungând de la 390 de lei în 2007 la 800 de lei în 2013. „Până la urmă, creşterea de salarii nu poate fi dată decât de creşterea de productivitate. Câtă vreme creşterile de venituri, fie că e vorba de salarii sau pensii, nu sunt acoperite de o creştere a productivităţii, nivelul de trai nu va creşte. Aşa s-a întâmplat în Grecia, de exemplu, iar când s-a ajuns la nivelul real al salariilor în comparaţie cu productivitatea, oamenii simt că trăiesc mai prost“, a mai adăugat Aurelian Dochia.
Previziunile pentru 2014 nu sunt tocmai optimiste, acest lucru fiind confirmat de studiile salariale realizate de firmele de consultanţă care sunt în acord cu statisticile INS. Dacă angajatorii care au participat anul acesta la studiul salarial al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC au spus că au făcut, în medie, creşteri salariale de 4,6% în 2013, previziunile pentru 2014 sunt şi mai pesimiste. Dintre companiile existente, numai 28% au planificat creşteri salariale pentru anul viitor, procentul mediu fiind de doar 5,2%, cel mai redus din ultimii cinci ani. Un studiu realizat de firma de consultanţă Mercer, în HR, arată că firmele nu intenţionează să acorde creşteri salariale medii mai mari de 5%, în 2014, nivel similar cu acest an.
Până la 70% din cheltuielile unei gospodării româneşti se duc în consum
În cadrul unei gospodării româneşti, se cheltuie, în medie, circa 2.300 de lei pe lună, adică 800 de lei pe persoană, această sumă reprezentând 89,6% din nivelul veniturilor totale, arată datele statistice pentru trimestrul doi al acestui an. Însă cea mai mare pondere în cheltuielile unei gospodării o reprezintă consumul de alimente şi bunuri nealimentare (71,5%), impozite, taxe şi contribuţii (16,7%), în timp ce, cel mai mic procentaj revine cheltuielilor de producţie (8,2%) şi celor de investiţii (0,6%).
Prin comparaţie, în trimestrul doi al anului 2008 o gospodărie cheltuia, în medie, câte 1.820 de lei pe lună (624 de lei/persoană), iar suma reprezenta tot 89% din totalul veniturilor. Paradoxal, nivelul cheltuielilor de consum era mai scăzut (de 71,1% din total), la fel şi cel al impozitelor şi contribuţiilor (de 15,9%), în timp ce sumele alocate investiţiilor erau de aproape patru ori mai mari decât în prezent, (de 2,3% din total cheltuieli).
Există 4,3 milioane de angajaţi, în prezent, în economie. Dintre aceştia, 3,1 milioane lucrează în mediul privat, în contextul în care populaţia activă, aptă pentru muncă este de 10 milioane de persoane, iar numărul pensionarilor în depăşeşte pe cel al salariaţilor.
SURSA: Ziarul Financiar
