Discuţiile generate în urma stabilirii bugetului pentru anul 2014, cât şi neîndeplinirea unor obiective economice fixate de către guvernanţi în decursul anului, scad puternic încrederea analiştilor financiari în contextul economic actual.
Asociaţia CFA România, care realizează lunar indicatorul de încredere macroeconomică, a arătat că acesta a scăzut luna trecută cu 8 puncte, ajungând la o valoare de 48,2 puncte.
Dragoş Cabat, membru al consiliului de administraţie din cadrul CFA România a explicat: „Sondajul nu reflectă cele mai recente derapaje la nivel de politici economice interne precum modificările Codului fiscal, dar reflectă discuţiile din perioada stabilirii bugetului pentru anul viitor, corelat cu multe alte promisiuni economice care nu s-au îndeplinit. Totuşi, indicatorul rămâne la un nivel ridicat pentru că există speranţa că vor exista îmbunătăţiri economice, date fiind condiţiile externe favorabile care se păstrează“.
Indicele de încredere macroeconomică CFA România evaluează previziunile analiştilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni pe o scală de la 0 la 100 de puncte (ceea ce înseamnă încredere minimă, respectiv încredere maximă).
Pentru următorul an, 42% dintre analişti cred în îmbunătăţirea condiţiilor macroeconomice globale.
Însă majoritatea analiştilor (aproape 70%) se aşteaptă ca inflaţia să crească în următoarele 12 luni, chiar dacă nivelul tot mai mic al acesteia din ultimele luni a generat în octombrie cel mai ridicat indicator (55,8) de la a treia ediţie a sondajului (iulie 2011).
Există şi alţi indicatori economici care au arătat că în ultimele luni România a intrat pe o pantă ascendentă, creşterea economică ajungând la 2%, iar exporturile fiind cu 8% mai mari în primele opt luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.
Problemele care ridică totuşi semne de întrebare în rândul analiştilor financiari sunt legate de aspecte precum tensiunile de pe scena politică care au apărut în această perioadă, introducerea de noi taxe şi realizarea unor venituri mai mici la bugetul consolidat decât cele aşteptate.
„Consider că politicienii trebuie să facă multe prostii pentru ca economia să nu mai aibă o evoluţie bună pentru că inflaţia continuă să fie în scădere, spre exemplu. Problema este că încrederea analiştilor în iniţiativele politice scade pentru că nu se iau măsuri economice optime, cum ar fi situaţia majorării taxelor atunci când nu este necesar“, a mai adăugat Dragoş Cabat.
Vicepreşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, consideră că anunţurile legate de majorarea taxelor (cum ar fi acciza pentru carburanţi şi taxa specială pentru construcţii) au afectat încrederea analiştilor în bunul mers al economiei. În acelaşi timp, acesta este de părere că disputele care au avut loc între oamenii politici nu au coincis cu sondajul realizat în luna noiembrie şi că astfel de „ieşiri“ nu au un impact real asupra percepţiei analiştilor asupra evoluţiei economice deoarece aceştia sunt obişnuiţi cu „zgomotul“ care se creează de obicei în preajma alegerilor.
Rezultatele bune ale sondajului din luna octombrie (indice de 55,8 puncte – pentru prima dată din martie 2011, a depăşit 50 de puncte) sunt puse pe seama datelor PIB foarte bune.
În trimestrul al doilea al acestui an PIB-ul a crescut cu 0,5% faţă de precedentele trei luni, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), ceea ce înseamnă că România ar putea atinge o creştere anuală de peste 2%.
„Cred că pentru a ajunge la un indice de peste 70 de puncte ar trebui să se depună mai mult efort în atragerea de investiţii străine, de fonduri europene şi păstrarea relaţiei foarte strânse dintre România şi UE, care se reflectă semnificativ în comerţ, spre exemplu“, mai precizează Adrian Codirlaşu.
Cel mai mare indice al încrederii de la primul sondaj publicat de CFA România, a fost înregistrat chiar la prima ediţie (mai 2011), când acesta era de 67 de puncte.
La polul opus, cele mai multe „bile negre“ acordate de analişti economiei româneşti au fost în perioada iunie – octombrie 2012, când indicele a variat între 16,2 puncte şi 29,5 puncte. Scandalul politic legat de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a contribuit din plin la această percepţie.
Indicatorul de încredere macroeconomică este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente ale economiei (legate de mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţii pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale. Pentru luna noiembrie indicatorul condiţiilor curente a fost de 31,5, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a ajuns la 56,6 puncte.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
