Deşi are o agendă foarte încărcată, liderul Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, a acceptat să răspundă întrebărilor publicaţiei ClujAzi.ro despre drepturile omului din ţara vecină României, interviul desfăşurându-se atât în contextul celor 5 ani trecuţi de la violenţele exercitate de autorităţi asupra demonstraţiilor post-electorale de la Chişinău, cât şi într-o stare de tensiune la nivel geopolitic, existentă la graniţele României şi Moldovei, care riscă să pună în pericol cetăţenii.
1. Le sunt puse în pericol drepturile românilor din Republica Moldova, în contextul conflictelor existente în Ucraina şi Transnistria?
Sunt puse în pericol drepturile tuturor persoanelor care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, în contextul conflictelor existente. Sunt cetăţean român, dar nu simt un pericol aparte sau mai mare în legatură cu aceste conflicte. Cert este că susţinerea din partea UE şi SUA este simţitoare, iar R. Moldova ar putea uşor să devina un proiect de succes după Ţarie Baltice.
2. Raportul Amnesy asupra Moldovei indică unele îmbunătăţiri ale sistemului de justiţie, însă cu toate acestea se arată că pedepsele pentru tortură nu sunt aplicate, fiind preferată de autorităţi aplicarea de sancţiuni sub articolul abuzului de functie, din cate am înţeles. S-a mai schimbat ceva în această direcţie?
S-au schimbat mai mult pe hârtie, au fost înăsprite pedepsele pentru aplicarea Torturii şi Tratamentului Inuman şi Degradant. De iure nu stăm rău, de facto din păcate autorităţile în continuare dau dovadă de lipsă de voinţă în aplicarea legii şi noi, cei din societatea civilă ne dorim mult să vedem legea în capul mesei şi nu la coadă. Situaţia dată face ca multă lume nedreptăţită să meargă în continuare la Strasbourg, ca mai apoi să plătim despăgubirile tot din buzunarul nostru. Torţionarii sunt pedepsiţi în continuare cu sentinţe cu suspendare.
3. Amnesty Moldova se implică activ în cadrul dezbaterilor publice organizate în ţară pe subiectul drepturilor omului, dar specific şi pe justiţie. Ce probleme consideraţi că sunt foarte acute la ora actuală în Moldova, din acest punct de vedere?
Problema acută a acestei ţări este corupţia şi cumetrismul, relaţiile de rudenie sau prietenie între poliţişti, procurori şi judecatori ce duc la tergiversarea dosarelor, dar în primul la lipsa unor investigaţii prompte. Cetăţenii simpli care vin după ajutor la Amnesty se plâng de acelaşi sistem infect moştenit de la Uniunea Sovietică. Reforma Justiţiei se mişcă cu paşi lenţi şi foarte nesiguri. Sperăm că semnarea Tratatului de Asociere cu UE va contribui schimbărilor spre bine şi va pune punct corupţiei.
4. Ce sfaturi aţi da tinerilor basarabeni aflaţi la studii în România, în aceste momente, pentru apărarea drepturilor oamenilor din Republica Moldova?
Tinerii Basarabeni ca şi tinerii de pretutindeni trebuie să dea dovadă de activism civic, să-şi cunoască drepturile şi să respecte drepturile altor persoane. Amnesty International a supravieţuit pe parcursul a 53 de ani datorită credinţei oamenilor în solidaritatea internaţională şi în forţa peniţei de salva vieţi şi a responsabiliza guvernele represive.
5. Ce înseamnă să fii român în Moldova?
Înseamnă să fii om cu demintate şi să participi activ în toate sferele vieţii.