Comisia Europeană a livrat 3,5 milioane de euro în conturile României pentru realizarea unui proiect pentru disponibilizaţii de la fabrica Mechel din Câmpia Turzii. Indicatorii proiectului european au fost atinşi în cele din urmă, cu greu, de către ANOFM Cluj, însă 250 de şomeri mai puteau avea astăzi locuri de muncă dacă nu existau neînţelegeri între administraţia locală şi Guvern.
Intreprinderea socială de la Câmpia Turzii este o măsură inovativă, care nu a mai fost finanţată în cadrul Uniunii Europene. Un număr de 250 de persoane ar fi urmat să lucreze la propria fabrică, pe care în cele din urmă ar fi ajuns să o şi managerieze. Deşi banii au fost livraţi de către UE pentru înfiinţarea fabricii, locaţia unităţii şi chiar firmele private s-au arătat interesate să colaboreze pentru lansarea activităţii, se pare că neînţelegerile între administraţia locală şi Guvern au făcut ca această întreprindere socială să nu poată fi înfiinţată la timp.
Potrivit directorului ANOFM Cluj, Daniel Don, durata de înfiinţare a întreprinderii este de minim 12 luni, însă Comisia Europeană a putut să livreze banii abia în noiembrie 2014, când documentaţia era pregătită, iar autorităţile erau obligate să consume aceşti bani până în 1 martie 2015 pentru ca suma să fie eligibilă, lucru imposibil de realizat.
Ministrul pentru Dialog social, Liviu Pop, a arătat cu degetul înspre administraţia locală, care dacă s-ar fi coordonat mai bine cu Centrul, ar fi putut să angajeze astăzi încă 250 de persoane.
În ansamblu proiectul dedicat disponibilizaţilor de la Mechel şi-a atins scopul, adică angajarea a 50% dintre cei 816 şomeri, însă dacă era realizată şi intreprinderea socială erau create 250 locuri de muncă în plus, iar indicatorul atins era de peste 80%.
Cu toate acestea, Daniel Don a arătat că doar Clujul a accesat această axă de finanţare dintre toate judeţele României, pentru Mechel şi pentru cazul Nokia, iar proiectul de la Câmpia Turzii a inspirat Comisia Europeană să pună bazele unei noi linii de finanţare la nivel european, dedicată întreprinderilor sociale, care va primi o finanţare de peste 130 milioane de euro pentru perioada 2014-2020, pe care Clujul intenţionează să o abordeze.
Pentru a face aceasta este însă nevoie de adoptarea în România a unui cadru legal pentru economia socială, care să permită finanţarea proiectelor de acest gen atât de la autorităţi locale şi guvern, cât şi prin intermediul fondurilor europene.
