„Noi trebuie să fim inițiatori ai dialogului cu majoritatea românească. Acest dialog, însă, trebuie să fie unul sincer. Poate că îi va deranja pe unii, dar este necesar ca noi să putem spune ceea ce credem despre ultimii 100 de ani, dar și majoritatea românească să își exprime sincer gândurile și temerile legate de dezideratele comunității maghiare. Dacă vom reuși să vorbim deschis despre tot ce ne îngrijorează, dacă va fi garantat cadrul legal pentru ca nouă să ne fie bine să trăim liniştiţi, ca maghiari în România, cu siguranță va crește și nivelul de încredere dintre cele două comunități. Fără încredere, va fi dificil să construim împreună proiecte de viitor”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, vineri, 25 august, în cadrul dezbaterilor desfăşurate cu ocazia taberei de politică pentru tineret, organizată de UDMR și MIERT în localitatea Sub Cetate, județul Harghita.
Referindu-se la urmările interviului acordat în urmă cu trei săptămâni cotidianului în limba maghiară, Szabadság, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că nu a făcut nimic altceva în afara faptului că şi-a exprimat opinia în legătură cu un subiect care este dezbătut continuu în spaţiul public. A prezentat un punct de vedere susţinut de UDMR cu mult timp în urmă și care a fost mereu același, a fost comunicat consecvent şi în ultimii ani: comunitatea maghiară din România nu are niciun motiv să aniverseze Centenarul de la 1 Decembrie 2018.
„În ultimii 100 de ani comunitatea maghiară s-a confruntat permanent cu tendințe care pot fi definite ca intenții de asimilare, atât în perioada dintre cele două războaie mondiale, în dictatura regală ulterioară, în regimul comunist stalinist, dar și perioada derulării programelor de industrializare ale regimului ceaușist, a avut loc un proces vădit de asimilare a minorităților naționale, de eliminare a tuturor valorilor care nu erau românești”, a adăugat președintele UDMR.
În a doua jumătate a anilor ‘80, nu puteau funcționa școli în limba maghiară, nu era permisă amplasarea indicatoarelor în limba maghiară, accesul la toate elementele de identitate națională care sunt importante – limbă, cultură, biserică – au fost în mod constant limitate, pentru ca asimilarea să fie cât mai rapidă și eficientă: ”Desigur, au fost afectate și alte minorități naționale, evrei și germani fiind vânduți ulterior. Ceaușescu a fost și un traficant de oameni, încercând să scape de etniile care, prin valorile pe care le-au generat în ultimele secole, și-au lăsat amprenta asupra a ceea ce reprezintă azi România”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat că statul modern nu a fost capabil să creeze nici măcar o infrastructură solidă, care să conecteze regiunile istorice, nu doar că nu a fost accelerată construirea infrastructurii necesare pentru o mobilitate mai rapidă, dimpotrivă, astăzi durează mai mult să ajungi dintr-un capăt al țării în altul, decât a durat acum 100 de ani.
„Trebuie să analizăm în mod realist stadiul în care a fost și unde a ajuns această țară. Ceea ce am afirmat nu a fost cu reacredință sau cu intenția de jigni pe cineva. Accept și respect faptul că prietenii noștri români sărbătoresc, dar și ei trebuie să înțeleagă și să accepte că, pentru noi, nu este un motiv de aniversare. De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, a menţionat președintele UDMR.
Uniunea s-a obișnuit, deja, cu instigările la ură din ultima perioadă, însă nu și cu faptul că aceste abordări au ajuns să facă parte și din retorica Academiei Române sau a rectorului Universității „Babeș-Bolyai”.
„Există riscuri incredibil de grave pentru acest naționalism radicalist, care nu pare să înceteze prea curând”, este de părere preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
Potrivit definiției enunțate de președintele UDMR în cadrul dezbaterii cu tema „2018 și deep state” (2018 şi statul profund), conceptul deep state sau statul profund este un jucător ascuns, dar foarte puternic în politică; nu este un concept specific românesc, poate fi întâlnit în fiecare ţară, întrebarea este însă doar cum poate fi menținut sub control astfel încât, să nu preia conducerea politică a societății.
„În ceea ce privește Inițiativa Cetățenească Minority SafePack ne aflăm acum în faza de strângere a semnăturilor de susținere. Am susținut și susținem în continuare faptul că protecția minorităților naționale trebuie reglementată la nivelul Uniunii Europene. România, și de această dată, la fel ca în trecut, a atacat în instanță Comisia Europeană și cere suspendarea acțiunilor de strângere a semnăturilor de susținere în țările membre ale Uniunii Europene. Argumentul la care face referire insinuează că această Inițiativă periclitează multiculturalismul. Cu toate acestea, după cunoștințele mele, însă nu a existat aici, în țară, o decizie politică cu privire la faptul că Inițiativa trebuie atacată în instanță. Liderii majorității parlamentare nu au luat niciodată vreo decizie referitoare la necesitatea blocării Inițiativei. Fostul premier susține că în Guvern nu a fost luată o astfel de decizie, ministrul de Externe a spus că nu este de acord cu contestarea deciziei Comisiei Europene, însă acțiunea a fost, totuşi, depusă în instanță”, a precizat președintele UDMR, Kelemen Hunor. Cu toate acestea – consideră liderul Uniunii – există o structură invizibilă, independentă de deciziile politice și care, în cazul Minority SafePack, a acționat nu numai în privința problemelor care vizează comunitatea maghiară, dar și împotriva altor 60 de milioane de cetățeni, aparținând minorităților etnice ale UE, Minority SafePack fiind o inițiativă comună a acestora.
„Stadiul retrocedărilor se află într-o situație similară”, a spus Kelemen Hunor, precizând că este rezultatul influenţei acestui concept deep state (a statului profund) din cauza căruia o parte a justiției a ajuns să blocheze unele procese pe care tocmai statul le-a demarat în urmă cu câțiva ani. Uniunea nu are deocamdată o viziune clară asupra modului în care poate fi depășită această situație: ”Sunt folosite instrumente pe care politica nu le poate accesa. În astfel de circumstanțe, marea întrebare este unde se află statul în echilibrarea ramificării puterilor în stat, iar sarcina noastră este de a convinge societatea românească că nu este bine ca două state paralele să concureze unul împotriva celuilalt, astfel încât statul invizibil să nu poată fi tras la răspundere. În prezent, deep state influențează tot mai multe decizii strategice în probleme esențiale, pentru care nu poate fi tras la răspundere deoarece acesta nu trebuie să câștige încrederea electoratului” .
”Numai atunci putem produce schimbări dacă conștientizăm, cu exactitate, că deep state are o putere mult prea mare și nu poate fi controlat și, astfel, reprezintă o amenințare la adresa libertății noastre și periclitează democrația parlamentară”, a conchis președintele UDMR.
